Cum se înțeleg bomboanele cu detergenții

Apropo.ro / 21.07.2002, 18:19
Cum se înțeleg bomboanele cu detergenții
Într-un articol publicat toamna trecuta în acesta pagina era vorba de cateva firme romanești specializate în tehnologia codurilor de bare: creatori de softuri și importatori de echipamente pentru evidența stocurilor de marfa din magazine și citirea codurilor de bare de pe

Într-un articol publicat toamna trecuta în acesta pagina era vorba de cateva firme romanești specializate în tehnologia codurilor de bare: creatori de softuri și importatori de echipamente pentru evidența stocurilor de marfa din magazine și citirea codurilor de bare de pe produse.

Nu aceste firme decid însa ce cod trebuie sa fie marcat pe ambalajul unui produs sau al altuia. La noi în țara, dreptul de a alege cifrele reprezentate pe micile dreptunghiuri de hartie îl are o instituție pe al carei sediu scrie, misterios, „EAN Romania”.

EAN Romania s-a înființat în 1993 ca asociație neguvernamentala și non-profit, la inițiativa Camerelor de Comerț din București și Iași și a unui grup de producatori care s-au confruntat în activitatea de export cu cerința ca produsele lor sa fie codificate într-un sistem acceptat internațional.

„Scopul nostru este sa promovam în Romania sistemul de identificare a articolelor prin coduri de bare, specific comerțului modern. Membrii noștri sunt atat marii producatori și firmele multinaționale care opereaza pe teritoriul Romaniei în domeniul producției și al distribuției, cat și mici comercianți autohtoni”, spune Iulian Nițescu, director tehnic al Centrului de Soluții EAN Romania.

A fost odata în America

Standardele de identificare a produselor și serviciilor pe baza de coduri electronice a aparut în Statele Unite în urma cu 30 de ani, ca o necesitate fireasca în anii boom-ului economic de dupa razboi.

Comercianții americani au angajat societați specializate în informatica pentru a crea un sistem mai rapid de trecere a clienților pe la casa de marcat și astfel au aparut codul de bare și instrumentul de citire a acestuia, scannerul.

Cum existența unei baze de date electronice a marfurilor era extrem de avantajoasa pentru comercianți, pentru ca le permitea automat sa aiba acces în orice moment la evidența vanzarilor și a stocurilor, comercianții au impus treptat producatorilor sa le livreze marfuri cu cod de bare imprimat pe ambalaj, drept condiție a acceptarii marfurilor în magazin.

Codul Uniform de Produs – Uniform Product Code – a fost generalizat în America de Nord și Canada începand cu 1973; cinci ani mai tarziu, reprezentanți ai producatorilor și distribuitorilor din 12 țari europene au înființat Asociația pentru Numerotarea Europeana a Articolelor – European Article Numbering Association (EAN), care sa gestioneze un sistem similar celui american.

Dat fiind ca diferențele de organizare a sistemelor au facut dificila circulația marfurilor pe piața internaționala, cele doua organizații – cea americana, Uniform Code Council (UCC) și cea europeana, EAN International, au fost nevoite sa-și armonizeze sistemele.

La ora actuala, sistemul EAN.UCC este utilizat în întreaga lume de 1.000.000 de companii și este administrat prin intermediul a 99 de organizații membre, fiecare reprezentand cate un stat. Conform statisticilor în domeniu, zilnic în întreaga lume se scaneaza în cursul tranzacțiilor comerciale circa 5 miliarde de coduri de bare.

Fața de cei 20 de membri fondatori din 1994, data aderarii organizației la EAN International, EAN Romania numara în clipa de fața circa o mie de membri, printre care se regasesc, dupa cum spune Nițescu, „practic toți producatorii importanți din țara”.

„Lucrurile au fost stimulate de fenomenul extinderii magazinelor cu scanner, a supermagazinelor unde producatorii nu pot livra decat marfa codificata, pentru ca altfel nu se poate vinde. Metro, de exemplu, face treaba asta de mai bine de 20 de ani în restul Europei; distribuitorii, retailerii sunt cei care le impun producatorilor codificarea marfurilor”, explica el.

Monopol sa fie, dar sa știm și noi

Pentru ca acest sistem sa funcționeze, unicitatea codurilor de identificare – adica stricta corespondența între un cod și categoria de produse caruia i se aplica – este o condiție de baza. Prin urmare, 18 țari europene membre ale Uniunii Europene și ale Acordului European de Liber Schimb (AELS) au aderat în 1995 la Standardul European EN797, referitor la structura unica a codurilor.

„Acest sistem care s-a extins în toata lumea nu a fost impus printr-o lege, este vorba de o asociație voluntara; în Germania sau Franța nu mai exista producatori fara cod, pentru ca sistemul a fost cerut de piața. Din principiu nu s-a dorit implicarea statului. Și în Romania la fel: noi avem standardele noastre, sistemul nostru pe care îl dezvoltam în sprijinul producatorilor și al distribuitorilor, dar suntem organizație neguvernamentala. Statul într-un fel ocrotește acest sistem, dar nu se implica în modul lui de aplicare”, afirma Nițescu.

Fiecare țara are prefixul ei, propria baza de date cu produse și își asuma raspunderea gestionarii numerelor atribuite.

În Romania, majoritatea produselor sunt identificate prin numere din 13 cifre, unde primele trei cifre reprezinta prefixul de țara – codul EAN al Romaniei este 594 -, urmatoarele patru cifre reprezinta numarul producatorului, urmatoarele cinci reprezinta numarul articolului și ultima cifra este așa-numita cifra de control.

Produselor cu dimensiuni mici, EAN Romania le atribuie un numar de 8 cifre, unde din structura informației lipsește numarul producatorului.

În mod excepțional, produsele care nu sunt marcate la producator pot fi codificate în magazin, prin codul intern de articol și prin prețul articolului sau masa neta în kilograme.

Alte cazuri particulare sunt carțile și periodicele, care pot fi codificate fie dupa același sistem ca orice produs, fie dupa sistemul ISBN (International Standard Book Number), cu prefixul 978 alocat de EAN International și numar ISBN – în cazul carților, respectiv dupa sistemul ISSN (International Standard Serial Number), cu prefixul 977 alocat de EAN International și numar ISSN – în cazul periodicelor.

Conform directorului tehnic al Centrului de Soluții EAN Romania, „în fiecare țara nu poate exista decat o singura organizație care gestioneaza coduri numerice pentru produse. Suna a monopol, dar este musai sa existe acest monopol, pentru ca sistemul necesita o disciplina totala. În momentul în care ar exista doua sau trei organizații care ar da coduri, inevitabil s-ar produce suprapuneri și confuzii”.

În Statele Unite și Canada, UCC folosește o structura puțin diferita de cea europeana, precizeaza Iulian Nițescu. Cele doua organizații vor fuziona însa din 2005, cand și americanii vor trece la numerotarea cu 13 cifre.

Ca la noi, la nimeni

Și totuși, confuziile generate de existența pe piața a mai multor coduri au aparut în Romania, pentru ca unii au vazut în atribuirea numerelor de identificare o potențiala afacere.

Pirații de coduri, care urmaresc sa caștige din vanzarea acestora, își justifica activitatea în numele liberei concurențe, dar tocmai asemenea practici perturba piața libera, spune Iulian Nițescu.

Exemplul dat de el se refera la o firma care acum catva timp s-a apucat sa vanda coduri, la întamplare.

„Fara sa aiba disciplina EAN, fara documentație, fara reguli, dupa cum s-au priceput, au dat un prefix 510 de țara. Întamplator, codul de țara folosit de ei nu era alocat de nici o alta organizație naționala la ora respectiva. Au ieșit discuții pe piața din cauza acestui prefix necunoscut, astfel încat l-au schimbat în 624, care este prefixul Finlandei. Și codul de produs era greșit alocat: în timp ce în Finlanda produsul ar fi putut fi bicicleta, sa zicem, la noi ar era compact-disc”, își amintește Nițescu.

Despre „tarașenia” romaneasca, EAN International a fost informata de Finlanda, s-a dus vestea în toata rețeaua EAN și ulterior oficialii organismului european au scris autoritaților romane, care au ordonat o ancheta.

Marius Tudor, director executiv la EAN Romania, spune ca standardele EAN.UCC sunt nu numai instrumente de facilitare a comerțului, ci și simboluri ale culturii pieței: „E vorba de niște coduri de buna practica, recunoscute universal. Toata lumea le accepta și le folosește ca atare. În alte țari nu exista posibilitatea apariției comerțului cu coduri; autodisciplina lor, educația lor comerciala este de așa natura încat o asemenea piraterie e de neconceput. O piața consolidata exclude automat o astfel de tentativa, la noi însa piața este în formare”.

Cautați în catalogul electronic

Un agent economic care dorește sa devina utilizator de cod de bare pentru identificarea produselor sale trebuie sa se asigure ca organizația care îi atribuie codul aplica un sistem standardizat internațional, ca este recunoscuta oficial ca reprezentant exclusiv al producatorilor și al distribuitorilor în materie de marcare a articolelor comerciale și ca are atribuit de catre organizația internaționala care administreaza sistemul un prefix de țara care sa-i asigure unicitatea codului, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, în întreaga lume.

La noi, singura organizație licențiata sa aplice sistemul EAN.UCC este EAN Romania. „Noi nu vindem coduri; suntem asociație non-profit. În afara de alocarea codurilor, editam o revista trimestriala și zeci de publicații și broșuri care au rolul de a-i educa pe agenții economici în principiile comerțului modern”, precizeaza Iulian Nițescu.

Orice asociație de acest fel este îndrumata metodologic de catre o instituție de stat, adauga el.

„Inițial, pentru ca ne ocupam de codificare în domeniul comerțului, am fost îndrumați de Institutul Roman de Standardizare. Acesta s-a desființat și a devenit Asociația Romana de Standardizare. Pentru ca avea același statut ca și noi, nu mai era organ de stat și atunci noi am trecut sub tutela metodologica a Ministerului Industriei și Comerțului, iar acum suntem sub cea a Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii”.

Pe langa asociația non-profit funcționeaza Centrul de Soluții EAN Romania, firma unde lucreaza cațiva informaticieni care administreaza baza de date și catalogul electronic.

„Prin acest centru putem oferi firmelor consultanța, de exemplu în gestionarea depozitului. În cazul în care cerințele sunt mici, consultanța este oferita de noi gratuit în contul cotizației anuale platite de orice firma care adera la EAN Romania. Daca este vorba despre un proiect de anvergura, atunci serviciile se platesc”, spune Nițescu.

O data ce o firma a aderat la EAN Romania, beneficiaza și de accesul la pagina de web a asociației, unde pot gasi informații actualizate privind sistemul, dar și un catalog de prezentare a produselor tuturor firmelor membre (CEROM), unde peste 150.000 de produse sunt descrise detaliat.

„Suntem interconectați și la cataloage de produse din alte țari membre EAN International. Este o conexiune care cuprinde 35 de țari”.

Coduri de bare și integrare în NATO

În opinia directorului tehnic, codificarea produselor este foarte importanta din perspectiva integrarii Romaniei în structurile euro-atlantice.

„Produsele noastre trebuie sa fie recunoscute ca produse romanești. Serviciile dezvoltate de EAN International vin în sprijinul fluidizarii comerțului între Romania și UE, în condițiile în care peste 60% din comerțul nostru se desfașoara cu UE. Deocamdata, la noi numai 13% din comerț se desfașoara prin supermarket și hipermarket, în timp ce în țarile din Vest proporția este de peste 80%. Este o mare discrepanța și tocmai de aceea numarul societaților care utilizeaza în Romania sistemul EAN este relativ mic”.

Importanța recunoașterii unui produs și posibilitatea urmaririi traseului sau de la producator la comerciant e ilustrata de ceea ce s-a întamplat pe piața internaționala în contextul epidemiei de encefalopatie spongiforma bovina.

Organismele UE au promovat o serie de acte normative pentru obligativitatea înregistrarii bovinelor și a etichetarii produselor derivate, pentru determinarea originii lor, iar EAN International a elaborat la randul sau un sistem de identificare și etichetare care a fost agreat.

Asociația romana s-a implicat și ea în acest proiect, denumit „Traceability of Beef” (urmarirea originii produselor derivate din bovine). A fost contactata și Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorului, pentru ca, dupa cum precizeaza Nițescu, „va trebui sa se alinieze și Romania la acest proiect, care va fi impus tuturor țarilor din Europa”.

Pe langa Ministerul Agriculturii, cu care colaboreaza la proiectul „Traceability of Beef”, EAN Romania are legaturi stranse cu Ministerul Apararii, pentru ca, spune Nițescu, „NATO a preluat codificarea noastra pentru tot ce înseamna furnitura civila”.

Marius Tudor, directorul executiv al EAN Romania, afirma ca asociația își propune acum sa colaboreze și cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației: „Pentru sistemul de achiziții publice electronice, cred ca le-ar fi util catalogul electronic de produse din baza noastra de date”.

Cecilia Stroe ZIARUL FINANCIAR

Tags: