Cauciucul natural provine din latex, un lichid alb ce se găsește în arborele de cauciuc. Latexul este secretat de către cobaci într-o rețea de tuburi de sub scoarța acestora. La tăierea scoarței, lichidul lăptos țâșnește în afara ei. În componența lui se află mici particule de cauciuc.
Omul a învățat, în timp, să producă latex cu ajutorul anumitor reacții chimice. Acesta este cauciucul sintetic. Cea mai mare cantitate de cauciuc sintetic produs mai poartă și numele de „cauciuc de uz universal”. Principalele sale ingrediente sunt butadiena și stirenul. Butadiena este un gaz provenit din petrol, iar stirenul este un lichid făcut din petrol sau cărbune.
Butadiena și stirenul sunt pomate într-un bazin de dimensiuni mari ce conține un amestec cu aspec de săpun. Soluția de săpun face ca particulele de cacuciuc să se formeze mai ușor. Se adaugă un catalizator (o substanță chimică ce grăbește procesul chimic). Pe măsură ce amestecul din tanc se amestecă, acesta se transformă, gradual, într-un lichid alb, lăptos. Acesta este latexul sintetic.
Aparent, latexul sintetic este asemănător cu cel natural, provenit din arborele de cauciuc. Atunci când latextul sintetic a ajuns la starea sa optimă, se mai adaugă o substanță chimică, pentru a opri reacția.
Latexul este, apoi, pompat într-un alt tanc ce conține acizi și apă sărată. Pentru a se coagula, acesta este amestecat. O bucată de cauciuc sintetic coagulat arată ca niște firimituri gri. După ce este spălat, iar chimicalele în plus sunt eliminate, cauciucul sintetic trece la uscare și presare în mănunchiuri. Din cauciucul sintetic de bază pot deriva alte forme ale sale, adăugând diferite ingrediente, în diferite combinații.