Ciupercile sunt niște plante remarcabile. Ele nu au rădăcini, tulpini și nici frunze. Ele cresc atât de repede încât aproape că ai senzația că le observi evoluția.
Ele fac parte din familia fungus, ceea ce înseamnă că nu au clorofilă, ca să își poată produce hrana. Unele dintre ele sunt atât de delicioase, în timp ce altele sunt atât de otrăvitoare încât devin letale.
Acea parte a ciupercii care se ridică deasupra pământului este doar partea sa fructată. Restul ciupercii se află sub pământ și arată ca o masă de fire încurcate. Aceste fire poartă denumirea de miceliu.
Firele de miceliu cresc din niște spori de dimensiuni mici, care sunt niște particule de consistența prafului, care împing planta în exterior, care se extinde și, apoi, explodează sub forma unei umbrele sau a celei caracteristice tuturor ciupercilor.
La majoritatea ciupercilor, sub umbrelă se află mici branhii radiante, amplasate foarte aproape una de cealaltă. Pe aceste branhii se dezvoltă și micii spori. Spori cad, apoi, și sunt purtați de vânt. Atunci când sporii cad pe suprafețe fertile, se dezvoltă în noi plante.
Cele mai multe ciuperci cresc în păduri umbroase și umede sau la marginile canioanelor, acolo unde se află suficientă umbră și căldură, dar și umiditate din plin.
Ciuperca de câmp obișnuită diferă de celelalte tipuri. Ea crește pe pajiști verzi închise, acolo unde sunt expuse la soare în totalitate.
Însă, din moment ce ciupercile sunt formate, în principal, din apă, cele mai multe specii nu pot trăi acolo unde sunt vânturi uscate calde sau expunerea la un soare puternic.