Cultiva imperfecțiunea!

Apropo.ro / 10.11.2006, 13:02
Cultiva imperfecțiunea!
Cuplu, familie, slujba, tentația de a fi perfect a devenit un element prezent în toate domeniile. Specialiștii avertizeaza însa asupra pericolului acestei tendințe de a fi perfect. "Întotdeauna mai bine, întotdeauna mai mult!" a devenit, câteodata fara sa ne dam seama, un crez

Cuplu, familie, slujba, tentația de a fi perfect a devenit un element prezent în toate domeniile. Specialiștii avertizeaza însa asupra pericolului acestei tendințe de a fi perfect.

„Întotdeauna mai bine, întotdeauna mai mult!” a devenit, câteodata fara sa ne dam seama, un crez al vieților noastre supraaglomerate. Nici un domeniu nu scapa în prezent acestui ideal de perfecțiune, ca și cum fericirea ar însemna obligatoriu zero greșeli. Suntem somați sa ne dezvoltam individual, sa reușim în viața de cuplu, în viața de familie și în viața profesionala. Acest perfecționism se platește cu un preț greu, cea mai mica greșeala este traita ca un eșec care pune sub semnul întrebarii valoarea personala. Cele mai mici greșeli nu mai sunt iertate. Devenim intoleranți cu ceilalți, pe care îi dorim la fel de exigenți. Cum se evita caderea în capcana perfecționismului? Acest lucru nu înseamna renunțarea la exigențe sau abandonarea visurilor și ambițiilor, ci sa cultivi bunavoința, realismul, acceptând punctele slabe și lipsurile.

Reperați zonele de risc
Perfecționismul este un mare consumator de energie vitala. Pentru a repera pierderile excesive, ideal este sa distingeți domeniile importante din viața. Se pot detecta șapte domenii importante: sinele, copiii, cuplul, slujba, caminul, familia, relațiile. Examinați toate domeniile și notați așteptarile și exigențele în legatura cu fiecare. Analizați în care domeniu puteți micșora presiunea. Alegeți prima data domeniul cel mai puțin costisitor (sa plecați de la slujba mai devreme, sa raspundeți mai puțin cererilor colegilor, sa fiți mai flexibil cu colaboratorii). Încercați sa nu cedați tentației „de a schimba totul”. Fixați-va obiective rezonabile într.un singur domeniu. Diminuarea cu un sfert a exigențelor în ceea ce privește „caminul” sau „copiii” este deja un câștig.

Evaluați inconvenientele
Faceți o lista cu avantajele perfecționismului, detaliind beneficiile concrete. De exemplu: se poate conta pe mine, nu sunt criticat niciodata, îmi place munca pe care o fac și este bine platita, sunt mândru de performanțele mele etc. Apoi stabiliți o lista a inconvenientelor: nu am niciodata timp pentru mine, sunt mereu în conflict cu persoanele apropiate, am impresia ca este suficient un pas greșit pentru ca totul sa fie pus sub semnul întrebarii, nu sunt niciodata relaxat etc. Comparați cele doua liste și veți putea conștientiza costul real al perfecționismului.

Imaginați-va imperfect pentru câteva secunde
Alegeți domeniul din viața pe care va concentrați cel mai mult: slujba sau viața de familie… Apoi imaginați-va ca eliminați balastul. Ce simțiți? Mai mult timp? Mai puțin stres? Relații mai bune cu ceilalți? Ce va împiedica sa plasați bara mai jos: nu vreau sa fiu depașit; daca nu fac eu lucrul acesta nu îl face nimeni; se conteaza pe mine; stresul ma face sa avansez… Luați aceste raspunsuri unul câte unul și încercați sa le analizați la rece. Veți constata ca în majoritatea timpului nu sunt decât probleme personale, simple opinii, și nu realitatea.

Dezvoltați sensul nuanțelor
Perfecționismul excesiv ignora nuanțele, de aceea este atât de toxic! Din prisma perfecționismului nu exista decât doua opțiuni, eșecul sau reușita. Nu mai utilizați termeni generalizatori precum „întotdeauna”, „niciodata”, sau excesivi precum „genial” sau „nulitate”. Nuanțare înseamna recunoașterea valorii muncii cuiva, a competențelor, placerii de a raspunde unei provocari chiar daca acțiunea nu a fost reușita, chiar daca obiectivul nu este atins.

Regasiți drumul placerii
Pentru a gusta din fericire, din când în când este necesar sa poți sa te abandonezi, sa renunți sa controlezi totul. Cultivarea imperfecțiunii înseamna acordarea dreptului de a face pentru placerea de a face și nu pentru a obține un rezultat perfect.

Acceptați-va așa cum sunteți
Acceptați limitele, punctele slabe, greșelile proprii. Acest lucru este un privilegiu al experienței și maturitații. Exigența excesiva este ca o închisoare pentru sine, dar și pentru ceilalți. Oamenii perfecționiști se supravegheaza, se cenzureaza, traiesc cu teama de a nu decepționa.