Culise. Lumea interlopă
Alegeţi un colţ de stradă din oricare mare oraş al lumii şi cel mai probabil veţi vedea următoarea scenă: un cumpărător interesat de chilipiruri, un vînzător cu tot felul de mărfuri pe tarabă… cerere, ofertă şi, într-un final, o afacere. Acest aparent inofensiv tîrg este emblematic pentru piaţa neagră care se dezvoltă cu viteza luminii.
Unii experţi estimează că aproape 10% din comerţul global este illicit, iar acesta este însoţit de un val al criminalităţii pe măsură. Este vorba despre latura întunecată a globalizării.
La un alt nivel, se poate vorbi despre alte mărfuri contrafăcute: rinichiul cumpărat de la un broker din India, bona imigrată ilegal plătită de un cuplu cu slujbe suprasolicitante, traficantul de droguri cu heroină din Afganistan şi cocaină din Columbia, bancherul care spală bani pentru clienţi superbogaţi sau pentru politicieni din alte ţări. Astăzi, piaţa neagră şi-a întins tentaculele în aproape toate domeniile.
China, regina imitaţiilor ieftine
Deşi falsificarea mărfurilor se practică în întreaga lume cu succes, China oferă cel mai bun exemplu despre cum merg lucrurile în această industrie. Şi, în ciuda faptului că majoritatea companiilor cu mărfuri de lux şi-au angajat adevărate armate de investigatori pentru a-şi proteja mărcile, economia chineză prosperă de la an la an, dovadă fiind şi gama largă de produse de “firmă” pe care turiştii o pot admira pe controversata Stradă a Mătăsii din Beijing. Aici, în China, industria mărfurilor falsificate este atît de bine dezvoltată – avînd o grămadă de angajaţi, hrănind o mulţime de familii şi fiind în strînsă legătură cu agenţiile guvernamentale – încît o acţiune radicală de a o demonta ar pune în pericol orice guvern care ar încerca să facă aşa ceva.
Documentar – duminică, 21.00, National Geographic