Cu sanii goi pe plaja?…
Un studiu efectuat recent a aratat ca 10% dintre barbați se uita prima data la sînii unei femei. De aceea, posesoarele acestor „puncte de atracție” sînt tentate sa și le expuna cu ostentație, în special în sezonul estival. Acest fapt presupune însa riscuri în legatura cu propria sanatate.
Deși cancerul mamar are o incidența crescuta, e bine de știut ca nu orice durere sau modificari în consistența ori funcționarea glandei mamare constituie o leziune canceroasa. Astfel, chiar daca semnele clinice de tumora benigna sînt prezente – tumora bine delimitata, mobila fața de planurile profunde și superficiale, fara modificari cutanate -, este indicat sa se apeleze și la examenele paraclinice, cum este mamografia.
Totodata, semne care pot conduce la suspiciunea de cancer (de exemplu retracția mamelonara) pot avea drept cauza o alta boala (mastita sau fibrom retromamelonar).
O eczema mamelonara, de obicei bilaterala, poate fi vindecata ușor sub tratament, pe cînd o eczema persistenta poate ridica suspiciunea unei boli Paget, o alta forma de cancer. În aprecierea malignitații sau benignitații patologiei sînului, un rol important îl dețin factorii de risc, grupați în trei categorii: externi, endogeni (aparținînd propriului organism) și genetici (riscul de a face același tip de cancer crește atunci cînd exista cazuri în familie).
Factorii de risc externi sînt reprezentați de: dieta alimentara bogata în proteine, dulciuri, grasimi; iradierea, mai ales daca este efectuata înaintea vîrstei de 30 de ani; expunerea sînilor la radiațiile ultraviolete (aviz amatoarelor de topless!); stresul – factor de risc în apariția cancerului, dar și factor de agravare a evoluției acestuia.
S-a constatat ca 66% din tumorile glandei mamare sînt hormonal-dependente, sursa de hormoni estrogeni fiind reprezentata de ovar, de glandele suprarenale și chiar de țesutul adipos.
Factorii de risc endogeni sînt: vîrsta (cancerul mamar are frecvența maxima în grupele de vîrsta 45-49 ani și un al doilea vîrf între 60 și 65 ani); menarha precoce și menopauza tardiva; lipsa sarcinii sau prima sarcina dupa vîrsta de 30 de ani; obezitatea, mai ales postmenopauza; lipsa alaptarii. Transpirați, transpirați, transpirați!
Cel mai expus „scut de protecție” al organismului nostru, pielea, îndeplinește numeroase funcții, printre care și cea de a menține constanta temperatura corpului prin secreția sudorala. Elaborarea sudorii este rezultatul activitații celor aproximativ doua milioane de glande sudoripare.
Sudoarea este alcatuita din apa (99%), reziduul uscat fiind reprezentat de substanțe organice azotate, produși rezultați în urma degradarii substanțelor proteice, substanțe minerale etc. Astfel, o data cu apa sînt eliminate importante cantitați de sare, ceea ce ar putea duce, în lipsa unei hidratari adecvate, la apariția unor reale dezechilibre minerale.
În condiții de temperaturi ridicate, cantitatea de sudoare eliminata crește foarte mult, reprezentînd un mijloc prin care pielea intervine în termoreglare.
Astfel, la caldura mare sau la efort intens, organismul poate pierde prin transpirație chiar pîna la 10 litri în 24 ore, dar numai în condiții speciale de munca (minerit, metalurgie). Cercetari experimentale au aratat ca la femei, în condiții de temperatura identice, debitul sudoral este mai mic decît la barbații de aceeași vîrsta.
Deși femeile prezinta un numar mai mare de glande sudoripare active în comparație cu barbații, fluxul sudoral este mai scazut la femei. Așadar, sa transpiram este firesc.
Pentru a împiedica însa o transpirație cu un miros puternic, este important ca în timpul verii sa consumam mai puțina carne, mai multe brînzeturi, fructe și legume proaspete și sa evitam hainele din țesaturi sintetice și prea strînse pe corp.
Sursa: ProTv Magazin