Cu ochii in patru

Pe pajistea de asfalt dintre Teatru si Hotelul Ardealul exista doua „zebre”. Una dintre ele duce pâna pe trotuar. De ce? Poate fiindca si politistii au prioritatile lor

PREMIUL „INSTINCTUL DE BAZA”.

Se acorda, fara pudori onorifice, mâinilor de aur care au decorat vitrina unui magazin de pe bulevard, asternând la poalele unei rochii de mireasa o pereche de chiloti perfect barbatesti (boxeri pre limba noastra), inscriptionati cu sigla neostenitului Superman.

Sigur ca tainele designului vitrinier sunt de nedeslusit pentru majoritatea cumparatorilor, dar ce te faci cu cei care pricep, din aranjamentul cu pricina, ca rochia ar fi doar pentru mireasa ce vine la proba cu un mire pe masura izmenei? Adica mai superman de felul lui…

PREMIUL „MODESTIE-N PRIBEGIE”.

I se acorda fosului primar Dumitru Branc, cel condamnat la un an si 10 luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual si abuz în serviciu. Îsi merita cu prisosinta premiul pentru ca a devenit atât de discret, încât nu mai e de recunoscut nici pe strada.

Se îmbraca modest, chiar cenusiu, si conduce o masina ca vai de teava ei, atât de anonima, încât poarta numar de Salaj. La urma urmei, discretia nu are frontiere.

PREMIUL „REVELATIA DULCE MULT ADUCE”.

Intra în papornita cu trofee a doamnei Mihaela Vasil, vicepresedinte al PD Arad, pentru ca a constatat, cu nemascata uimire, într-o conferinta de presa întâmplata saptamâna trecuta, ca femeile trebuie sa aiba drepturi egale cu barbatii.

Pe de alta parte, nimeni nu pusese vreun pai pe foc ca ar trebui sa fie altfel. Proportional, în România dreptul femeii este mai amplu decât cel al barbatului, întrucât fiicele mioritice ale Evei stapânesc o proportie de 51%, conform sursei Mihaela Vasil. Si atunci, care e problema dumisale?

PREMIUL „PIRAMIDONUL DE VEGHE”.

Li se administreaza, ca antidot, profesorilor de la Liceul de Arta „Sabin Dragoi”, care s-au gasit, conform traditiei, sa le dea un recital, sub forma de cântece, de Ziua Femeii, bastinasilor aciuati în Consiliul Local.

În vreme ce dascalii cântau, consilierii sporovaiau si se preumblau pe unde apucau. Dupa neînteleasa reprezentatie, profesorii au plecat mâhniti ca n-au apucat sa-i lase corigenti pe cei care sunt repetenti de-o nemasurata vreme.

PREMIUL „CUM SA SPARGI UN MILION”.

Intra, fara nici cea mai mica urma de TVA, în custodia primarului Dorel Popa, a carui initiativa botezata „Un milion pentru UTA” i-a facut pe consilierii locali mai degraba sa chitaie decât sa se pipaie la chimir.

Popa a donat 500 de dolari; ceilalti au donat zâmbete întelegatoare. În acest context, anuntul primarului ca va insista ca lefegiii institutiei pe care o conduce sa cotizeze cu câte 10.000 de lei pentru echipa fanion a orasului seamana mai degraba cu o cireasa uscata pe un tort ratat. Caci în sutienul „Batrânei Doamne” nu s-a adunat, în acest fel, nici o lescaie.

PREMIUL „NEM TUDOM”.

I se acorda viceprimarului Levente Bognar, pentru ca numarul lui de mobil e mai greu de descoperit decât bârlogul în care se ascunde mangafaua nebarbierita de bin Laden. Copartase la premiu sunt si secretarele vicelui, care nu divulga nici sa le pici cu smoala pe manichiura secretul sefului.

Cum pe la birou alesul secund e greu de gasit, jurnalistilor care vor sa mai afle de unele si altele de prin Primarie nu le ramâne decât sa-l întrebe pe seful lui Bognar, Popa, care, de obicei, e prin sedinte cu posibili investitori americani.

PREMIUL „ONEST, DA’ CINSTIT!”.

I se cuvine misteriosului prefect Dan Ungureanu, care a reusit sa puna pe bigudiuri nervii multora pâna acum. Dupa ce, în primele zile ale mandatului, declara ca ar fi sanse sa intre în PSD daca ar fi solicitat, acum zice ca n-are de gând sa îngroase oastea social-democratilor.

Unde mai pui ca s-a apucat sa le ia apararea pesederistilor lui Remetan care se rafuiesc, pe fata, de-o vreme, cu Popa, Craciun & Co. Sa se fi sucarit fostul magistrat pe PSD ca prefectul pe sat? Sau, poate, viceversa?

PREMIUL „CAPRA VECINULUI”.

Îl împart frateste, pâna la ultimul fir de praf, juristul Gheorghe Bozgan si consilierul local Adrian Muresan, pentru ca si-au jumulit reciproc candidaturile la sefia filialei PRM Arad.

O sprintara hotarâre a Biroului Executiv al organizatiei zice ca nu pot tânji la functii de vârf urmaritii penal. Si cum Bozgan l-a dat în proces penal pe Muresan, iar Muresan a facut acelasi lucru cu Bozgan, nici unul nu poate sa candideze. Teoretic, ca practic lucrurile se mai pot aranja de la sine. Sau de la Vadim.

PREMIUL „CUORE, INIMA DE PARTID”.

I se potriveste, precum o galusca în propria supa, consilierului local si pesedist Ciprian Zolotar, pe care îl cam trage ata la cloceala prin cuibarul PRM. Stiut fiind ca unul ce e în stare sa-si aprobe, fara menajamente, propria cerere pentru locuinta, Ciprian voteaza, în ultimul timp, cam orice zice oricine din afara PSD.

Asta în cazul în care nu se plictiseste atât de plenar, încât sa iasa din sala. Altminteri pare un june nostim, chiar daca nu prea le are cu sinergia faptelor si meandrele concretului, vorba tataiei social-democratilor.

PREMIUL „CUIUL LUI PEPELEA DIN CALCÂIUL LUI AHILE”.

Îi revine, fara drept de apel, viceprimarului de Pâncota, om cu nume deopotriva biblic si comunal, adica Ioan si Pâncotan, care a venit sa cumpere cuie pentru institutie taman din Arad.

N-a putut s-o faca de-acasa nu fiindca pe-acolo nu s-ar gasi cuie, ci pentru ca magazinele apartin unor consilieri locali si, conform legii, viceprimarul nu poate sa cumpere de la ei. Daca însa o face, o face de oaie. Neagra.

[Aradeanul]