Criza din sectoarele rutier si feroviar continua

Refacerea urgenta a retelei de drumuri judetene si locale, stoparea traficului dinspre calea ferata catre sosele si rezolvarea problemei cauzata de lipsa personalului specializat din transporturi sunt câteva masuri care ar trebui cuprinse în politica de transport din România, potrivit unui raport.

Potrivit raportului „Drumuri în lucru”, întocmit de Societatea Academica Româna (SAR), prezentat joi, desi sectoarele rutier si feroviar au evoluat mult în ultimii ani, se confrunta înca cu o criza care a blocat majoritatea investitiilor si modernizarilor în infrastructura de mai mult de doi ani.

„Sunt probleme în sistem. De mai bine de un an avem mai multi bani decât putem cheltui deci undeva exista o gâtuiala”, a declarat, la lansarea raportului, presedintele SAR, Sorin Ionita.

Raportul semnaleaza faptul ca tendintele în acest sector sunt alarmante în special din cauza incapacitatii autoritatilor publice de a dezvolta si administra infrastuctura publica de transport, lucru datorat pierderii rapide a resurselor umane si institutionale în momentul în care proiectele ar trebui sa se înmulteasca semnificativ, slabei capaciati de planificare si programare, lipsei unei viziuni strategice precum si amestecului politic important în deciziile tehnice.

„Exista boli care se cronicizeaza, cum ar fi capacitatea administrativa. E o criza de resurse umane, de specialisti. Încercam sa externalizam managementul de proiect”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Conststructiilor si Turismului (MTCT), Septimiu Buzasu.

O alta problema semnalata în raport se refera la faptul ca exista un „transfer accelerat al traficului dinspre calea ferata catre sosele”, iar daca aceasta tendinta se va mentine, serviciul CFR pasageri va ramâne fara cerere solvabila înainte de anul 2020.

Secretarul de stat de la MTCT sustine însa ca transportul CFR din România si-a pastrat o cota mai mare decât în Europa, iar autoritatile se gândesc cum sa mentina aceasta cota de piata prin reducerea timpului de parcurs, asigurarea confortului si a sigurantei.

Potrivit raportului SAR si costurile de întretinere a infrastructurii din România sunt mai mari decât în tarile din jur, iar aceste cheltuieli ar putea fi reduse cu aproximativ 40 de procente prin întretinerea riguroasa a drumurilor si prin concurenta mai mare pe aceste contracte.

De asemenea, si costurile de constructie pe kilometru de autostrada sunt duble fata de Polonia si Ungaria.

Buzasu a declarat ca preturile mari ar putea fi puse pe fondul crizei de resurse umane si pe costurile materiale ridicate însa recunoaste ca undeva „exista o scapare”, deoarece aceste costuri de referinta sunt din anii 90 când nu existau problemele de azi.

Raportul a analizat si problemele specifice programului de autostrazi si a aratat ca în România exista 264 de kilometri de autostrada construiti, în timp ce Portugalia, tara cu jumatate din populatie si cu 40 la suta din suprafata României, are 1.500 de kilometri de autostrada.

Septimiu Buzasu a declarat ca institutia pe care o reprezinta are în plan finatarea rapida a retelei de autostrazi si drumuri expres, însa nu a putut preciza în cât timp vor fi acestea finalizate si nici macar când vor începe efectiv lucrarile.

De asemenea, el a sustinut ca exista bani pentru astfel de lucrari si ca se va recurge si la surse de finantare din afara bugetului, o astfel de sursa fiind concesiunea.

Societatea Acedemica Româna este însa sceptica în ceea ce priveste reteaua de autostrazi.

„O analiza serioasa trebuie sa cântareasca atât avantajele cât si costurile constructiei de autostrazi. Fiecare 100 de kilometri în plus duce la o împovarare suplimentara cu viitoare costuri financiare si institutionale pentru întretinere, exploatare rezonabila. Deja vedem ce dificultati au autoritatile în a performa si pe cei 264 de kilometri de azi. Mai mult, un program de investitii prea ambitios ar deturna prioritatile si capacitatea CNADNR, distragând compania de la proiectele cu prioritate mai mare”, se arata în raport.

Prin urmare, SAR propune ca Guvernul sa analizeze posibilitatea de a repara si întretine drumuri de categorie inferioara, pentru a reduce traficul de pe drumurile nationale cu un cost semnificativ mai mic.

Sorin Ionita considera ca proiectele de mare infrastructura se executa prea lent, principalele cauze identificate fiind instabilitatea conducerii si organizarii, pierderii personalului cheie competent ca si a fluxurilor financiare inadecvate în întreg sectorul.

„Sectorul transporturi are nevoie disperata de formularea unei viziuni strategice stabile, nu de schimbari de directie la tot pasul. Scopul final trebuie sa fie asigurarea unui volum si a unei viteze medii pe toate componentele pentru ca transporturile sa nu devina punctul de strangulare al cresterii economice”, se mai arata în raport.

Astfel, atragerea sumelor mari de bani disponibili are nevoie pe lânga o strategie coerenta si personal calificat de o viziune pe termen lung si o rezerva de proiecte pregatie dinainte.

Mediafax