Costica Radulescu a murit

Antrenorul care a calificat Bacaul în turul patru al Cupei Oraselor Tîrguri si a eliminat cu „Poli” Timisoara pe Atletico, a decedat luni, la 68 de ani, din cauza unei peritonite.

A fost unul dintre cei mai apreciati antrenori din Timisoara. De fiecare data cînd se vorbea de revigorarea fotbalului timisorean toata lumea se gîndea la numele lui Costica Radulescu. Ironia sortii a facut ca Dumnezeu sa-l cheme la el chiar în ziua în care orasul de pe Bega revenea în Divizia A.

Sîmbata noaptea s-a simtit rau, a avut temperatura 40. Duminica, sotia chemat o ambulanta care l-a dus la Spitalul „Victor Babes” de la Padurea Verde. Luni dimineata, doctorii i-au comunicat sotiei ca nea Costica mai are doar cîteva ore de trait, din cauza unei peritonite, dar lui nu i-au spus. La ora 16:00 a decedat. În timp i se depistasera probleme la plamîni, la splina si suferise si de hepatita tip C. Parca presimtind ce se va întîmpla, desi parea ca se tine destul de bine, Nea Costica împartea în ultima vreme fotografii prietenilor apropiati.

Avea o legatura speciala cu Ioan Timofte, care l-a si vizitat vineri si sîmbata, înainte sa apara problemele. Timofte se ocupa acum si de înmormîntare, fiul lui Costica Radulescu, Andrei, urmînd sa vina astazi, din Statele Unite. Ieri, corpul neînsufletit a fost tinut la morga spitalului, iar astazi îi va putea fi adus un ultim omagiu din partea microbistilor timisoreni la Sala Lira din Piata Maria, între orele 10:00 si 20:00. Înhumarea va avea loc mîine, la ora 15:00, în Cimitirul din Calea Buziasului. Timisoara se desparte de antrenorul care a fost ultimul ce a facut-o sa rîda de fericire.

Desi era rapidist, a jucat pentru Dinamo

Costica Radulescu a început fotbalul în localitatea natala, la Vulturul Comarnic. Desi tinea cu Rapid, a ajuns în 1950 la Dinamo Brasov. În 1957 formatia a fost mutata la Cluj, unde a ramas un sezon. La finalul campionatului echipa a fost mutata la Bacau. Si-a încheiat cariera de jucator în 1966, într-un meci cu Chimia Rîmnicu Vîlcea, în care a marcat trei goluri. N-a mai prins fluierul final în acea partida, deoarece a suferit o comotie.

Antrenor la dorinta lui Teasca

În 1966, antrenorul Constantin Teasca s-a dus la Campionatul Mondial din Anglia. Înainte de a pleca, el l-a rugat pe Costica Radulescu, care împlinise 32 de ani, sa se ocupe de pregatirea echipei. Cu Costica pe banca, Bacaul a fost prima echipa româneasca care s-a calificat în turul IV al Cupei Oraselor Tîrguri, adica actuala Cupa UEFA. În primul tur, moldovenii i-au eliminat pe maltezii din La Valetta (7-0 si 1-0) iar în turul secund au jucat cu norvegienii de la Skijen (0-0 si 2-0) .A urmat „dubla” cu scotienii de la Klimarnock (1-1, 1-0). ” În turul IV am jucat cu Arsenal, care era cea mai buna echipa engleza. Acolo am fost învinsi cu 7-0, iar la Bacau cu 2-0. A fost, însa, o aventura europeana de neuitat”, povestea Radulescu.

Suspendat dupa o bataie provocata de Dinu

Un meci cu Dinamo Bucuresti, din 1974, a fost cu ghinion pentru Costica Radulescu. Dupa ce Dinu l-a lovit cu piciorul pe portarul Voinea, s-a produs o bataie generala, în care Costica Radulescu l-a lovit pe presedintele dinamovist Paul Moga, care-l înjurase. „Fiind ofiter, mi-au facut raport la Ministerul de Interne”. În urma acelui scandal au fost suspendati opt jucatori, iar lui Costica Radulescu i s-a interzis sa mai antreneze vreo echipa de Divizia A sau B timp de trei ani. Astfel, Costica a preluat în 1974 divizionara C CS Botosani. Norocul lui ca generalul Marin Dragnea, seful CNEFS, aflat în vizita la Botosani, i-a promis ca-i va ridica suspendarea daca va promova echipa în „B”. Asa a scapat Costica Radulescu de suspendare.

Amendat dupa ce a eliminat Atletico

Nea Costica a fost penalizat cu 150 de dolari pentru ca nu a purtat treningul sponsorului

În 1990, „Poli” a jucat în Cupa UEFA, întîlnind, chiar din primul tur, Atletico Madrid. „Sincer sa fiu, nu m-am gîndit ca-i vom elimina. Doar Sorin Vlaicu a fost mai curajos, zicînd – mai în gluma, mai în serios – ca Atletico nu stie ce surpriza i se pregateste! Am cîstigat cu 2-0 la Timisoara, iar Jesus Gil a ramas placut impresionat de jocul nostru”. În partida retur, „Poli” s-a aparat foarte bine, a fost învinsa doar cu 1-0 si a reusit sa elimine Atletico Madrid. Pentru calificare, jucatorii au primit 300 de dolari, iar Radulescu 500 de dolari. Totusi, a fost amendat cu 150 de dolari pentru ca a purtat un trening Adidas în locul celui oficial cu emblema sponsorului „Sira”.

Pescar si vînator

Lui Costica Radulescu i-au placut foarte mult vînatoarea si pescuitul. Nea Costica se lauda ca, pe vremea cînd era la Suceava, a prins un crap de peste 10 kg. La vînatoare, prefera padurile din sudul Timisoarei. „Am împuscat, într-o zi, doi mistreti: unul de 60 kg si o scroafa de 150 kg. În rest, vînez iepuri si fazani”. Radulescu avea o arma primita cadou în 1960, pe vremea cînd era la Bacau. Era o pusca germana, de calibru 16, facuta la comanda.

L-a lansat pe Ioan Timofte

În toamna anului 1988, inginerul Jura, din Anina, i l-a recomandat lui Costica Radulescu pe Ion Timofte. Acesta avea doar 15 ani, dar se remarcase în echipa locala. Nea Costica l-a chemat la Timisoara si, la începutul lui 1989, l-a luat în cantonamentul de iarna de la Baile Herculane.Tehnicianul a intuit foarte bine ca „Timofte va ajunge un mare jucator si i-am insuflat multa încredere. Tim nu a fost numai un mare jucator, ci si un mare caracter, fapt care l-a ajutat foarte mult în cariera de fotbalist”.

Blatul ce l-a facut sa renunte la antrenorat

Nea Costica a iesit la pensie la sfîrsitul lui 1999, dupa doar un sezon pe banca UMT-ului, pe care promovase în vara în Divizia B. Meciul cu UTA din campionatul ’99-2000 l-a determinat sa se retraga din fotbal. „M-a sunat cineva de la Arad si mi-a spus ca 4-5 jucatori de-ai mei au fost mituiti. Am pierdut cu 5-0 si totul s-a confirmat. În aceste conditii, am renuntat”, si-a explicat retragerea.

CARTE DE VIZITA

COSTICA RADULESCU

– s-a nascut în 17 aprilie 1934, la Comarnic (judetul Prahova)

– ca jucator a evoluat la Vulturii Comarnic (1948-1949), Dinamo Brasov (1950-1957),

Dinamo Cluj (1957-1958), Dinamo Bacau (1959-1966)

– a antrenat pe Dinamo Bacau (1966-1974), CS Botosani (1974-1975), „Poli” Timisoara (1975-1979), UMT (1979-1980), CSM Suceava (1980-1982), CS Tîrgoviste (1982-1983), SC Bacau (1983-1984), Otelul Galati (1984-1988), „Poli” Timisoara (1988-1991), Farul Constanta (1991-1992),

Vega Caransebes (1993-1994), „Poli” Timisoara (1994-1996) si UMT (1998-1999).

– a realizat patru promovari în Divizia A („Poli” Timisoara – 2, Otelul Galati si SC Bacau), calificînd, de trei ori, aceste echipe în Cupa UEFA

Kovacs, Stanescu, Otet…

Dupa 1990, mai multi antrenori români de renume au decedat, lasînd în urma lor performante greu de egalat

Moartea lui Costica Radulescu vine dupa ce fotbalul românesc a pierdut, în ultimii 12 ani, mai multi antrenori care reusisera sa se impuna ca adevarate valori. Iata cîtiva dintre tehnicienii reprezentativi care ne-au parasit în ultimii 12 ani:

Stefan Kovacs
A antrenat în perioada 1971-1973 echipa olandeza Ajax Amsterdam, cu care a reusit sa cîstige doua Cupe ale Campionilor, doua campionate si o cupa în „Tara Lalelelor”. A fost director tehnic la Monaco si Panathinaikos. A murit pe 11 mai 1995, la vîrsta de 75 de ani.

Constantin Teasca
Antrenor emerit si membru de onoare al FRF, Teasca a antrenat de-a lungul carierei pe Dinamo, Steaua si U Craiova, cu ultima reusind sa se impuna în editia ’76-’77 a Cupei României. Dupa 1986 a activat ca observator, murind pe 30 iulie 1996, la vîrsta de 74 de ani.

Valentin Stanescu
A obtinut primul titlu din istoria Rapidului (1966-1967). A promovat pe Petrolul în prima divizie în vara anului 1978. A adus medaliile de campioni lui Dinamo în editia ’81-’82, acelasi lucru repetîndu-l cu U Craiova (’79-’80). S-a aflat în doua rînduri la conducerea echipei reprezentative a României. S-a stins din viata la 72 de ani, pe 4 aprilie 1994.

Ion Oblemenco
De patru ori golgeter al campionatului intern, a pregatit U Craiova, cu care a cîstigat eventul în editia 1980-1981. Stadionul central din Banie poarta numele sau. A murit pe 1 septembrie 1996, la 51 de ani. La acea data antrena în Maroc, la Agadir.

Constantin Otet
A devenit antrenor la doar 23 de ani. Între 1982 si 1984 s-a aflat la cîrma Universitatii Craiova. A dus echipa din Banie pîna în semifinalele Cupei UEFA în primavara anului 1983. A decedat pe 19 februarie 1999, la vîrsta de 59 de ani.

Ilie Oana
Nascut în Statele Unite ale Americii, la Harbor, Ilie Oana a antrenat Petrolul, pe care l-a promovat în Divizia A în 1953. A reusit apoi sa cucereasca doua titluri de campioana cu echipa prahoveana. A activat ca „principal” al echipei nationale între ’64 si ’67. A stat 34 de ani în cadrul aceluiasi club, Juventus Bucuresti, devenit ulterior Petrolul Ploiesti. La 74 de ani a decedat, pe data de 27 aprilie 1993. Stadionul Petrolului îi poarta numele.

Coco Dumitrescu
A pregatit UTA pe parcursul a 13 sezoane, timp în care a cucerit doua titluri de campion. În toamna lui 1970 a reusit sa elimine campioana intercontinentala Feyenoord Rotterdam în cadrul Cupei Campionilor Europeni. A decedat la vîrsta de 78 de ani, pe 17 martie 1999.

Sursa: www.prosport.ro