– Pentru că se apropie 8 Martie, cât de „fierbinte” e iubirea de soacră în „Las Fierbinţi”?
Dacă ar exista o soacră în cazul lui Giani, bănuiesc că iubirea ei nu ar fi fierbinte deloc, ba cred că ar fi mai degrabă rece, gândindu-ne la faptul că poate soacra nu ar accepta aşa uşor ideea că fata ei şi-a ratat viaţa. Giani în schimb cred că ar iubi-o. Vorba ceea: „mai o ciorbică”, „mai o sărmăluţă”, „mai o maşinuţă”, până la urmă oameni suntem.
– Cum a fost prima întâlnire cu soacra? Primele priviri?
Eu nu am suferit de treaba asta cu soacra. Soacra mea, Dumnezeu să o odihnească, nu se potrivea deloc cu ideea de soacră aşa cum e ea cunoscută la noi, românii. Prima întâlnire a fost mai mult decât decentă ca desfăşurare. Nu am avut parte de întrebări de genul: „Ce ai de gând să faci tu cu viaţa ta, Costi?” sau „Măi, mamă, ce o să faceţi voi doi, tu actor, ea actriţă, o să vă mănânce câinii…”, etc. A fost chiar în regulă.
– Ce ai pregătit de 8 Martie?
Pentru soţia mea o să improvizez eu ceva când va veni momentul.
– Şi mamei, ce i-ai pregătit?
Mamei i-am pregătit ceva de vis: o plimbare cu maşina până la oftalmolog şi o pereche de ochelari de vedere, că deja viaţa ei a devenit complicată fără ei.
– Care a fost cel mai bun sfat primit de la mama ta, de-a lungul vieţii? Te-a ajutat?
Cel mai bun sfat pe care mi l-a dat mama a fost să fac facultatea de teatru. De fapt, m-a împins de la spate să fac teatru. La insistenţele ei am făcut treaba asta şi iată-mă actor cu acte în regulă; altfel nu aş fi avut acte în regulă sau aş fi fost poate un inginer glumeţ cu acte în regulă.
Mioara Tronaru