Consiliul pentru Drepturile Omului va monitoriza statele membre
Acordul, încheiat în urma unei sesiuni care a durat 14 ore, a fost adoptat dupa o serie de obiecții formulate de China, care riscau sa pericliteze misiunea Consiliului pentru Drepturile Omului.
Carta consiliului menține prerogativul organizației de a detașa raportori speciali în statele unde respectarea drepturilor omului ridica o serie de probleme, prevedere careia i s-au opus mai multe țari în curs de dezvoltare.
Consiliul a decis ca Belarus și Cuba, ambele țari acuzate de abuzuri, în special în domeniul politic, nu vor fi monitorizate deoarece nu figureaza pe lista mandatelor speciale care vor fi aplicate de Comisia Drepturilor Omului, instituția predecesoare consiliului.
„Aș vrea sa propun sa acceptam acest text drept un compromis”, a declarat președintele consiliului, Luis Alfonso de Alba, în aplauzele delegaților.
China a încercat sa îngreuneze procedurile de desemnare a statelor care vor face obiectul unor astfel de investigații speciale, solicitând ca astfel de masuri sa fie aprobate cu majoritate de doua treimi.
Consiliul, înființat anul trecut de Adunarea Generala cu scopul de a reface imaginea Națiunilor Unite în domeniul protecției drepturilor omului, a avut drept termen limita ziua de luni, ora 00.00, pentru adoptarea procedurilor de lucru.
Majoritatea divergențelor au vizat masurile de monitorizare speciala a anumitor state. Fara un astfel de prerogativ, consiliul va fi lipsit de autoritate, au susținut activiștii pentru apararea drepturilor omului.
Statele în curs de dezvoltare sunt în mod tradițional reticente în a selecta anumite țari, în special cele sarace și lipsite de putere politica. Statele UE și alte țari dezvoltate au insistat însa ca noul for al ONU sa dispuna de puterea de a cenzura abuzul.
„UE a rezistat încercarilor a slabi eficiența consiliului (…) facând imposibila evaluarea situației drepturilor omului (…) prin extinderea mandatelor fiecarei țari”, a declarat ambasadorul german Michael Steiner, facând referire la China.
Consiliul a fost înființat în cadrul unui amplu program al Națiunilor Unite de reforma, care s-a materializat într-un ritm lent. Statele Unite au refuzat sa se alature consiliului, susținând ca multe țari membre nu respecta drepturile omului și ca, în comparație cu precedenta comisie, nu s-au înregistrat progrese în acest sens.
Washingtonul a cerut ca statul cubanez sa faca obiectul unei astfel de monitoritazi speciale. Dar diplomații occidentali au declarat ca evitarea adoptarii unei astfel de masuri este unul dintre aspectele compromisului la care s-a ajuns în încheierea acordului, Cuba beneficiind și de sprijinul multor state în curs de dezvoltare.
Rusia a cerut, de asemenea, suspendarea mandatului controversatului emisar special pentru Belarus.
Pe lista consiliului care cuprinde statele ce trebuie monitorizate figureaza Coreea de Nord, Cambodgia și Sudan. Situația din teritoriile palestiniene aflate sub ocupație militara israeliana va face, de asemenea, obiectul unei monitorizari speciale.