Astfel, împărăteasă Elisabeta a Austriei, Sisi, care suferea de bulimie şi anorexie, recurgea la felurite metode pentru a-şi menţine greutatea de 50 de kilograme, la o înălţime de 1,72 m, şi talia de numai 47 de centimetri.
Sisi avea o listă de alimente foarte redusă şi evita să mănânce în public. Mânca mai ales fileuri crude, consommé de vită, pui, căprioară şi potârniche. Mare iubitoare de lapte, în călătoriile sale obişnuia să transporte vaci, capre, pentru a-l avea mereu la dispoziţie. Această dietă strictă alterna cu perioade în care se îndopa cu dulciuri şi prăjituri.
Un ideal de frumuseţe al femeilor la începutul secolului al XIX-lea era aspectul „tuberculos”, ce consta în faptul că persoana era extrem de slabă, avea pielea albă şi cearcăne adânci. La aceas vreme tendinţa era să se evite razele soarelui şi să se renunţe la vitamina D, să se doneze sânge, chiar mai mult decât era recomandabil şi să se bea oţet pentru a se menţine aspectul palid al pielii.
Dieta cu tenie
Una dintre metodele extreme de a pierde din greutate, dieta cu tenie, constă în ingerarea ouălor acestui parazit intestinal pentru ca, după ce creşte, acesta să absoarbă ceea ce mănâncă „gazda” sa. Această metodă duce însă la subnutriţie şi poate provoca numeroase boli, precum meningita, epilepsia, probleme de vedere, iar dacă tenia se extinde la pancreas, poate provoca decesul.