Cinematografia spaniolă, din ce în ce mai apreciată

În ultimii ani, industria cinematografică spaniolă a câștigat recunoaștere datorită excelării în tehnică și creație.

De-a lungul istoriei bogate a cinematografiei spaniole, marele regizor Luis Buñuel a fost primul care a obținut recunoștere internațională, urmat de Pedro Almodóvar, în anii ’80, iar ulterior de o generație notabila de regizori, precum Segundo de Chomón, Florián Rey, Luis García Berlanga, Juan Antonio Bardem, Carlos Saura, Julio Médem și Alejandro Amenábar.

Înainte de a primi prestigiosul premiu Prince of Asturias Award, în 2000, regizorul Woody Allen declara: Când am părăsit New York-ul, cele mai interesante filme de la acea vreme mi se păreau cele spaniole, mai precis cele ale lui Pedro Almodóvar. Sper ca europenii să continue să deschidă calea în ceea ce privește realizarea filmelor, pentru că America nu are prea multe de oferit la ora actuală”.

Premiul Goya

Astăzi, 10-20% dintre încasările de box-office din Spania sunt reprezentate de filmele autohtone, tendință prezentă în multe țări din Euopa, dar și în SUA. Astfel, guvernul spaniol a implementat proceduri variate pentru a susține producția de film locală și cinematografele, iar rezultatele efortului sunt returnate de proiecția unor filme precum „Alatriste”, cu incasari de 30 de milioane de euro și avându-l în rol principal pe Viggo Mortensen, „Pan’s Labyrinth”, film premiat cu Oscar, în care apare Maribel Verdú, „Volver”, cu Penélope Cruz și Carmen Maura, respectiv „Los Borgia”, unul dintre blockbusterele sold-out din Spania.

Debutul cinematografiei spaniole

Prima expoziție de film spaniol a avut loc pe 5 mai 1895, în Barcelona. Mostre ale filmelor Lumière au fost expuse în Madrid și Barcelona, în mai și decembrie 1896. Primul regizor de film spaniol care a obținut recunoaștere internațională este Segundo de Chomón. El a lucrat în Franța și Italia, dar care a făcut o serie de filme S.F. în Spania, între care El Hotel eléctrico.

Până în 1931, introducerea producțiilor audiofonice străine au afectat cinematografia spaniolă atât de mult încât în anul respectiv a fost produs un singur film local.

În 1935, Manuel Casanova a fondat Compañía Industrial Film Española S.A. și a introdus sunetul în producția filmelor. CIFESA a devenit apoi cea mai mare companie de producție din Spania.

În jurul anului 1936, ambele tabere ale Razboiului Civil au început să utilizeze cinematografia pentru propagandă și cenzură. Un exemplu tipic este „España 1936”, al lui Luis Buñuel, un documentar scurt care conține imagini rare. Mulți actori au fost atunci exilați, iar regizorilor le-au fost impuse numeroase condiții.

Mai târziu, în 1950, influența Neorealismului s-a remarcat în creațiile unor regizori din generația nouă, între care Antonio del Amo, Antonio Nieves Conde („Surcos”), Juan Antonio Bardem („Muerte de un ciclista si Calle mayor”), Luis García Berlanga („Bienvenido Mister Marshall”, „Plácido”). Juan de Orduña a avut ulterior succes fulminant cu „El Último Cuplé” (1957), in care a jucat Sara Montiel.

Sara Montiel – „Último Cuplé”

Numeroase producții americane, devenite blockbustere, au fost filmate în Spania, și produse fie de Samuel Bronston, „King of Kings” (1961), „El Cid” (1961), „55 Days at Peking” (1963), „The Fall of the Roman Empire” (1964), „Circus World” (1964)), fie de alții – „The Pride and the Passion” (1957), „Solomon and Sheba” (1959), „Lawrence of Arabia” (1962), „Doctor Zhivago” (1965).

Cinematografia spaniolă postbelică

În 1962, José María García Escudero a devenit Directorul General al Cinematografiei și și-a canalizat eforturile pentru a deschide Escuela Oficial de Cine din care a ieșit majoritatea regizorilor noi, Mario Camus, Miguel Picazo, Francisco Regueiro, Manuel Summers și Carlos Saura, cei mai mulți cu orientare politică de stânga și contestatari ai dictaturii generalului spaniol Francisco Franco, lider în Razboiul Civil.

În schimb, Vicente Aranda, Jaime Camino și Gonzalo Suárez, care au realizat capodopere cinematografice în anii ’80, au studiat la Escuela de Barcelona.

Cel mai important festival de film din Spania este San Sebastian International Film Festival, care a debutat în 1953 și are loc anual în San Sebastian. Alfred Hitchcock, Audrey Hepburn, Steven Spielberg, Gregory Peck, Elizabeth Taylor s-au numărat printre starurile invitate aici. Pe de altă parte, Festival de Cine de Sitges, cunoscut acum ca Festival Internacional de Cinema de Catalunya a debutat în 1967 și este recunoscut drept cea mai importantă competiție de film din Europa, fiind reprezentativ pentru cateogoria filmelor science fiction.

Filmele din perioada democratica

În 1987, la un an dupa ce Academia de las Artes y las Ciencias Cinematográficas de España a fost fondată, a debutat festivalul Goya Awards, un fel de „Premiile Oscar” ale Spaniei.

Filmele americano-spaniole ocupă și ele un rol important în cinematografia Spaniei, iar dintre acestea enumerăm „Two Much” (regizat de Fernando Trueba, în 1995), „The Others” (Alejandro Amenábar, 2001), „The Machinist” (Brad Anderson, 2004), „Basic Instinct 2” (KanZaman, Spania, 2006), „Goya’s Ghosts” (MiloÅ¡ Forman, 2006), „Sexy Beast”, (Jonathan Glazer, 1999), „The Reckoning” (Paul McGuigan, 2003), „The Bridge of San Luis Rey”, regizat de Mary McGuckian și avându-i în distribuție pe Robert De Niro, Harvey Keitel, Kathy Bates și Pilar López de Ayala, „A Good Woman” (Mike Barker, 2004), „Sahara” (Breck Eisner, 2005), „Kingdom of Heaven” (Ridley Scott, 2004) – cea mai mare producție cinematografică din istoria filmului spaniol.

Goya Awards, „Premiile Oscar” din Spania

Festivalul de film Los Premios Goya a debutat în 1987. Prima ceremonie a avut loc pe 16 martie 1987, la Teatro Lope de Vega, Madrid, și de atunci se desfașoară anual, la finalul lunii ianuarie, premiile fiind acordate pentru performanțele cinematografice din anul anterior. Trofeul din bronz este o reprezentare a bustului pictorului romantic spaniol Francisco de Goya, creat de sculptorul José Luis Fernández.

1. Filmele care au câștigat la categoriile „Cel mai bun film„, „Cel mai bun regizor”, „Cel mai bun actor principal”, „Cea mai bună actritță principală” și „Cel mai bun scenariu”:

– „¡Ay, Carmela!” (1990): Regizor (Carlos Saura), Actor (Andrés Pajares), Actriță (Carmen Maura), Scenariu (Rafael Azcona și Carlos Saura; scenariu adaptat);

– „Take My Eyes” (2003): Regizor (Icíar Bollaín), Actor (Luis Tosar), Actriță (Laia Marull), Scenariu (Icíar Bollaín; scenariu original);

– „The Sea Inside” (2004): Regizor (Alejandro Amenábar), Actor (Javier Bardem), Actriță (Lola Dueñas) Scenariu (Alejandro Amenábar și Mateo Gil; scenariu original).

„The Sea Inside” (2004)

2. Filmele care au câștigat câte patru premii:

– „Belle époque” (1992): câștigător la categoriile Cel mai bun film, Regizor (Fernando Trueba), Actriță (Ariadna Gil), Scenariu (Fernando Trueba, Rafael Azcona și José Luis García Sánchez);

– „Running Out of Time” (1994): câștigător la categoriile Cel mai bun film, Regizor (Imanol Uribe), Scenariu (Imanol Uribe), Actor (Carmelo Gómez);

– „Lucky Star” (1997): câștigător la categoriile Cel mai bun film, Regizor (Ricardo Franco), Scenariu (Ricardo Franco, Álvaro del Amo and Ángeles González-Sinde), Actor (Antonio Resines).

3. Filmele care au câștigat mai mult de cinci premii:

14 premii: „The Sea Inside” (2004), 15 nominalizări

13 premii: „¡Ay, Carmela!” (1990), 15 nominalizări

9 premii: „Belle Époque” (1992), 17 nominalizări

9 premii: „Running Out of Time” (1994), 19 nominalizări

9 premii: „Black Bread” (2010), 14 nominalizări

8 premii: „The Dumbfounded King” (1991), 14 nominalizări

8 premii: „Nobody Will Speak of Us When We’re Dead” (1995), 10 nominalizări

8 premii: „The Others” (2001), 15 nominalizări

8 premii: „Cell 211” (2009), 16 nominalizări

7 premii: „All About My Mother” (1999), 14 nominalizări

7 premii: „The Girl of Your Dreams” (1998), 18 nominalizări

7 premii: „The Orphanage” (2007), 14 nominalizări

7 premii: „Pan’s Labyrinth” (2006), 13 nominalizări

7 premii: „Take My Eyes” (2003), 9 nominalizări

7 premii: „Tesis” (1996), 8 nominalizări

7 premii: „The Dog in the Manger” (1996), 12 nominalizări

7 premii: „Agora” (2009), 13 nominalizări

6 premii: „Camino” (2008), 7 nominalizări

6 premii: „No Rest for the Wicked” (2011), 14 nominalizări

5 premii: „The Lucky Star” (1997), 7 nominalizări

5 premii: „Mondays in the Sun” (2002), 8 nominalizări

5 premii: „Volver” (2006), 14 nominalizări

5 premii: „Women on the Verge of a Nervous Breakdown” (1989), 16 nominalizări.

Filmul care a primit cele mai multe nominalizări este „Running Out of Time” (1994), cu 19 nominalizări și 9 premii câștigate.