Cine era Peter Pan?

Realizat de unul dintre cele mai puternice studiouri americane, cu o distribuție de prima mana și un subiect absolut insolit, „În cautarea Taramului de Nicaieri” / „Finding Neverland” este un film cu totul special, un exemplu de reușita pe toate planurile – public, critica și box office – care intriga și cucerește spontan privitorul.

Scenariul filmului, scris de David Magee (dupa piesa lui Allan Knee, „The Man Who Was Peter Pan”) se concentreaza asupra prieteniei dintre scriitorul James Matthew Barrie, creatorul lui Peter Pan, și cei patru copii ai Sylviei Llewelyn Davies (Peter, George, Jack și Michael), care i-au inspirat nemuritoarea carte.

Povestea începe în 1903, într-un teatru londonez. Dupa insuccesul cu o piesa pe scena londoneza, Barrie hotaraște sa schimbe ceva, și înca rapid, îndemnat și de impresarul sau, ramas aproape falit. Plimbandu-se prin gradinile Kensington, el întalnește patru baieței însoțiți de mama lor și se împrietenește cu ei. Este începutul unei relații speciale, care avea sa inspire una dintre capodoperele literaturii pentru copii.

Barrie devine un fel de frate mai mare al baieților, antrenandu-se în jocurile lor cu pirați, cowboy și indieni și imaginand nenumarate povești care îi distreaza în egala masura pe copii și pe mama lor. Treptat, „Peter Pan” prinde contur în mintea lui, iar montarea ei scenica este un triumf. Dupa reprezentație, cineva îl întreaba pe micul Peter, unul dintre copiii Sylviei, daca el e modelul personajului principal. Acesta arata însa spre Barrie, exclamand: „El e Peter Pan!”.

Filmul prinde exact ce a însemnat pentru scriitor aceasta familie în care a gasit setea de afecțiune, joaca și puritate dupa care a tanjit în copilarie. Nascut la Kirriemuir, Forfarshire, în 1860, Barrie era al noualea din zece frați. Mama lui le citea copiilor în fiecare seara poveștile cu pirați ale lui R.L. Stevenson. Cand James avea șapte ani, David, fratele lui mai mare (și preferatul mamei sale), a murit într-un accident. Din acel moment, mama lui a facut o puternica depresie, iar James a început sa fie strigat de parinți pe numele acestuia; deseori, baiatul se îmbraca în hainele fratelui sau mort, încercand sa recaștige afecțiunea mamei, dar ea nu parea sa reacționeze în vreun fel.

Biografii au avut multe lucruri de spus despre Sir J.M. Barrie, care avea titlul de baronet și care dupa moartea bunei sale prietene Sylvia, mama copiilor, a falsificat, spun unii, testamentul ei, pentru a avea dreptul sa-i adopte pe baieții ei (cinci la numar în realitate, nu patru, ca în film). Un personaj bizar, interesant, foarte creativ, printre prietenii caruia se aflau Jerome K. Jerome, Sir Arthur Conan Doyle și P.G. Wodehouse, alaturi de care fondase un club de cricket.

„În contextul epocii noastre, spune regizorul Marc Forster, unii s-ar putea gandi imediat la pedofilie, pentru ca omul asta se mutase în casa Sylviei și statea mereu în preajma copiilor, inventand jocuri pentru ei. Ori, nu exista nici un dubiu, cat de mic, în legatura cu acest personaj. Barrie era doar un copil mare, nici o sursa biografica nu lasa loc de suspiciuni”.

Distribuția n-a lasat indiferent pe nimeni. Atat cei care au laudat filmul în termeni deosebit de elogioși, cat și cei care s-au aratat doar amuzați sau delectați de el, au recunoscut ca marea sa reușita sta în distribuirea lui Johnny Depp în rolul lui Barrie. Și n-a fost doar Depp! Kate Winslet a jucat în rolul emancipatei Sylvia, o mama care cultiva imaginația copiilor ei, Julie Christie, în rolul exigentei ei mame și Dustin Hoffman, impresarul lui Barrie.

Lansarea filmului „Finding Neverland” era programata inițial pentru toamna lui 2003, dar studiourile Columbia Pictures, care dețineau drepturile asupra piesei lui Barrie pentru propria producție, intitulata „Peter Pan” (2003), au refuzat sa permita Miramax-ului sa foloseasca scene din piesa în „Finding Neverland” în cazul în care ambele filme ajungeau simultan pe ecrane.

Studiourile Miramax au acceptat atunci sa amane premiera pentru 2004, în schimbul permisiunii de-a folosi textul lui Barrie. Miza lor a fost mare și nu s-au înșelat. Filmul a avut șapte nominalizari la Globul de Aur și cinci la Oscar (la categoriile cel mai bun film, cel mai bun actor în rol principal – Johnny Depp, cel mai bun scenariu-adaptare, cea mai buna scenografie, cea mai buna muzica – Jan A.P. Kaczmarek), dintre care a obținut premiul pentru cea mai buna muzica. O rețeta? Poate, dar una deosebit de stilata, cu ingrediente dozate subtil pentru a nu fi uitata prea ușor.