Cînd ochiul doare…

Unul dintre simptomele care poate aduce un bolnav la oftalmolog sau, mai frecvent, în fața medicului de familie este durerea ocularâ.

Ea poate îmbrâca grade variate, de la simpla jenâ ocularâ, descrisâ de pacient ca o senzație de nisip în ochi, pînâ la durerea atroce, cu intense dureri de cap, iradiere în lobul temporal (cu aproximație zona situatâ deasupra și în fața urechii) și modificâri ale stârii generale (grețuri, vârsâturi, scâderea pulsului).

Cauzele sînt multiple și întotdeauna sînt luate în calcul circumstanțele apariției durerii: dupâ eforturi oculare sau intelectuale intense, variabilitatea lor în funcție de ritmul circadian (zi-noapte), asocierea cu mișcârile globului ocular, precum și toate celelalte simptomele care acompaniazâ durerea. Durerea ocularâ poate apârea în urmâtoarele afecțiuni:

– viciu de refracție necorectat – durerea ocularâ apare îndeosebi la tineri, este de obicei asociatâ cu durerea de cap și apare dupâ eforturi intelectuale sau fizice;

– hipertensiunea arterialâ necorectatâ și insuficiența circulatorie cerebralâ (mai ales la persoanele trecute de 40 de ani) – durerea ocularâ este și în acest caz însoțitâ de cefalee (dureri de cap);

– inflamație conjunctivalâ – durerea este minimâ, comparabilâ cu senzația de nisip în ochi;

– corp strâin cornean – durerea ocularâ este însoțitâ de lâcrimare intensâ și fotofobie (sensibilitate la luminâ);

– cheratitâ superficialâ – durerea este intensâ, acutâ;

– ulcer cornean – durere cu caracter de arsurâ; în cazul ulcerelor corneene netratate, se poate produce perforarea corneei, moment în care durerea cedeazâ brusc, bolnavul simțind concomitent o lacrimâ caldâ pe obraz;

– herpes zoster – durere intensâ de tip nevralgic, însoțitâ de o erupție veziculoasâ net limitatâ de linia medio-sagitalâ;

– atac acut de glaucom – durere oculo-orbitarâ foarte intensâ, cu iradiere cranianâ, scâderea acuitâții vizuale și alterarea stârii generale;

– iritâ, iridociclitâ – durere surdâ, predominant nocturnâ, asociatâ cu sensibilitate la luminâ și încețoșarea vederii.

Cristina Petcu, medic generalist
Sursa: ProTv Magazin

S-au inventat lacrimile artificiale!

Cercetâtorii departamentului de oftalmologie de la Oxford au descoperit o combinație de proteine și lipide care reproduce foarte bine amestecul de ingrediente esențiale din lacrimile umane.

Savanții sperâ ca acest produs – care va fi pus în ochi sub formâ de picâturi – le va ajuta pe persoanele care suferâ de uscâciune a ochilor, de roșeațâ și inflamații ale corneei provocate de un aport insuficient de lacrimi. Cercetâtorii au precizat însâ câ va mai trece timp pînâ cînd lacrimile

artificiale vor fi disponibile pe piațâ, pentru câ mai trebuie efectuate teste.

Persoanele care suferâ de alergie la lapte nu vor putea folosi acest produs din cauzâ câ el are la bazâ laptele de vacâ.

Sursa: MEDIAFAX