Cinci fabrici care își pun clienții la patru ace

În „labirintul” economiei romanești în tranziție, Joseph Aslan Seroussi a intrat imediat dupa Revoluție, în 1990, o data cu înființarea companiei romano-canadiene J&R Enterprises.

Implicat în dezvoltarea industriei textile romanești, dar și în descurcarea ițelor unui mediu investițional instabil, ca președinte al Asociației Investitorilor Straini din Romania, Seroussi se declara astazi, la mai bine de zece ani distanța și dupa investiții care depașesc 70 de milioane de dolari, destul de dezamagit.

„Un negustor trebuie sa se orienteze întotdeauna dupa profit, pentru ca o afacere nu este o organizație caritabila”, spune el.

„Totul depinde însa de dezvoltarea economiei, care depinde de nivelul investițiilor. Nu sunt bani pe plan local; e nevoie de investitori straini. E nevoie de surse noi de bani; acum scoatem bani dintr-un buzunar și îi bagam în celalalt; în acest fel, ușor-ușor ne vom trezi cu buzunarele goale”.

J.A. Seroussi a venit prima oara în Romania în urma cu aproape 40 de ani și n-a mai plecat. „Din ’74 aveam un birou aici, pe-atunci nu se putea înregistra o firma comerciala, era doar o reprezentanța a firmei din Canada.

Dupa Revoluție ne-am gandit sa continuam afacerile aici și era necesar sa înființam o companie comerciala.

Ne-am dat seama ca trebuie sa avem propriile noastre fabrici, controlate de noi, pentru a face o treaba ca lumea”.

Romanii, mai deștepți ca restul europenilor

J&R Enterprises a început producția de confecții în prima fabrica, Ikos Conf SA din Odorheiu Secuiesc, în iulie 1991.

De la 1.800 de angajați, cați numara înainte de 1991, fabrica are în prezent 3.400 de angajați, care produc în fiecare an peste un milion de costume barbatești, destinate în mare parte exportului catre țari ca Germania, Olanda, Austria, Canada, Statele Unite, Franța și Grecia.

Tot la Odorheiu Secuiesc, cea de-a doua fabrica de confecții al carei acționar majoritar este Joseph Seroussi, Norada SA, a fost construita integral pe parcursul a 12 luni.

Inaugurata la 16 octombrie 1995, fabrica a reprezentat o investiție de 28 milioane de marci germane și în prezent realizeaza o producție de 500.000 de costume anual pentru firmele Hugo Boss din Germania și Marzotto din Italia.

Cu tehnologie și echipament de ultima ora, Norada este și prima fabrica romaneasca complet climatizata, iar numarul angajaților a pornit de la 600 și a ajuns în prezent la 1.600.

Înființata în 1993, Serconf SA din Botoșani și-a început producția de confecții barbatești și de dama un an mai tarziu, cand au fost angajați 1.800 de muncitori.

Fabrica este specializata în producerea de pantaloni și realizeaza peste 2 milioane de perechi pentru piața din Germania.

Serca SA din Calarași, parte a J&R Enterprises din 1992, a trecut printr-un important proces de modernizare.

A fost echipata cu tehnologie performanta și, în prezent, cei 900 de angajați realizeaza o gama larga de confecții barbatești și de dama, destinata în mare parte tot exportului în Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Italia și Franța.

Specializata în bluze de dama, fabrica T.J.R. Industries din Tulcea este ultima intrata în grup, în 1997 și produce circa 400.000 de bucați anual, destinate pieței din Germania.

J.A.Seroussi marturisește ca și-a dorit sa faca afaceri în Romania, sa ajute la revigorarea economiei unei țari despre al carui popor spune ca este „unul de oameni foarte, foarte deștepți, comparativ cu toți ceilalți europeni”.

Necazul însa la romani, crede el, este ca sunt foarte suspicioși, „analizeaza orice idee pe toate parțile, se întreaba cum, de ce, pentru ce și uita sa mai acționeze”.

Se pregatește colecția oversize

„În Romania, pentru confecțiile produse de noi, de calitate înalta, piața este limitata, pentru ca sunt mai scumpe și oamenii nu au bani sa le cumpere, deși și-ar dori”, crede Seroussi.

Producția fabricilor J&R Enterprises, realizata în cea mai mare parte în lohn, este exportata în proporție de 96%.

„Lucram mai mult în lohn, pentru ca materialele pe care le folosim sunt deosebite, nu se gasesc aici. De exemplu, folosim un tip de țesatura care nu se fabrica decat într-un singur loc din lume, la Biela, în Italia. {i ne-am axat în principal pe export, pentru ca piața romaneasca este dificila, în special din cauza cursului leu-dolar care se schimba foarte repede”.

În 2000, valoarea exporturilor realizate de J&R Entreprises a atins 45 milioane de dolari, iar cea a importurilor de materii prime – 3 milioane de dolari.

J&R Enterprises are exclusivitate pentru producerea și distribuția confecțiilor Pierre Cardin și Bruno Saint Hilaire pentru Romania, Moldova, Ucraina și Israel, iar din 1998 și-a lansat și doua marci proprii, Signor Seroussi și Miss Seroussi, comercializate și pe piața autohtona prin lanțul de magazine „No.36” al companiei.

Colecția de confecții barbetești cu eticheta proprie, Giuseppe, realizata la Norada SA și lansata pe piața în februarie anul trecut, a cuprins și modele cu țesaturi ale producatorilor romani, selectate în concordanța cu cerințele pieței din punct de vedere al tendințelor și al calitații.

Special pentru piața autohtona, compania va produce o colecție de confecții oversize pentru femei, care va fi lansata luna viitoare.

Capitalul strain nu vine nechemat

Ca președinte al Asociației Investitorilor Straini din Romania, Seroussi a încercat în repetate randuri sa colaboreze cu toate guvernele aflate la putere de-a lungul perioadei dupa 1989, prezentand propuneri pentru încurajarea investitorilor straini și îmbunatațirea climatului de afaceri.

În opinia lui, atragerea capitalului strain în Romania este imposibila fara asigurarea stabilitații climatului investițional.

„Investitorii trebuie sa aiba siguranța ca piața este stabila, ca legile nu se schimba la fiecare doua-trei luni. Guvernul nu trebuie sa stea cu mainile în san și sa aștepte sa vina investitorii; trebuie sa creeze condiții atractive și aceștia vor aparea”, apreciaza Seroussi.

Pornind de la Raportul Mondial asupra Investițiilor 2001, elaborat de Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), specialiștii Centrului de Informare ONU pentru Romania au analizat evoluția investițiilor straine directe în Europa Centrala și de Est în perioada 1996-2001.

Conform specialiștilor ONU, Romania are un potențial mult mai mare decat alte piețe în curs de dezvoltare din regiune de a recepta investiții straine directe, dat fiind ca dispune de oportunitați de afaceri înca nevalorificate.

Din pacate însa, cred ei, acest potențial nu este suficient exploatat din cauza nerespectarii concomitente a trei factori: o baza legala stabila, instituții puternice și forța de munca bine pregatita profesional.

În ceea ce privește tendința de creștere a nivelului investițiilor straine directe pe plan mondial, specialiștii ONU sunt de parere ca acestea nu s-au îndreptat catre țarile cu forța de munca ieftina, ci spre cele cu o siguranța economica mare, care asigura companiilor un profit semnificativ.

Deocamdata fara investiții noi

Anul trecut, J&R Enterprises a realizat o cifra de afaceri de 50 de milioane de dolari, mai mica însa cu 10% fața de anul precedent, spune președintele companiei. Primul factor care a tras în jos performanțele firmei este legat, ca în cazul multor alți investitori, de fiscalitate.

„Taxele sunt enorme, sunt din ce în ce mai multe de doi ani încoace. Acum nu sunt bani la buget și taxele cresc, profitul companiilor scade, ar trebui sa apara surse nou pentru intrari de bani la buget, sa fie dezvoltare, nu sa creasca fiscalitatea.

Investitorii, fie ei romani sau straini, trebuie sa știe ca exista o stabilitate; acum nu ne putem face un program pe cinci ani, ci trebuie sa ni-l facem pe cateva luni – așa nu te poți dezvolta”. O problema de alt ordin, dar nu mai puțin importanta este scaderea exporturilor, generata de concurența celorlalte țari est-europene.

„Mana de lucru încpe sa coste aici mai mult comparativ cu cea din țarile din jurul Romaniei și produsele nu mai sunt la fel de competitive cum erau la export. De exemplu, în Ucraina, în țarile fostei Uniuni Sovietice, salariile sunt de 25 pana la 40 de dolari pe luna. Noi platim de patru-cinci ori mai mult, dar trebuie sa menținem prețurile confecțiilor competitive pe piața mondiala”.

Ca atare, echipa manageriala a companiei a decis sa reduca producția în fabricile grupului și sa stopeze orice noua investiție.

„A trebuit sa facem acest lucru, am redus și numarul angajaților, de la 8.000 la 7.000 în cele cinci fabrici, pentru ca nimeni nu dorește sa piarda bani și noi am pierdut în ultimii ani suficient”, declara Seroussi.

„Trebuie sa luptam cu toate aceste probleme – este obiectivul nostru pentru viitorul apropiat. Ne aflam în mijlocul apei și pana la mal este drum lung”.

Cecilia StroeZIARUL FINANCIAR