Challenge-urile carantinei în social media

Încă de la începutul izolării sociale şi a carantinei cauzate de noul coronavirus, mediul virtual a fost inundat de provocări – aşa zisele challenge-uri, numai pe Instagram fiind în acest moment aproape 9 milioane de postari cu tag-ul #quarantine.

De la reţete de pâine la provocări de tipul pillow challenge, populaţia lumii care trăieşte acum în carantină face postare după postare, dovedind faptul că există o mulţime de conţinut pe care îl poţi crea în casă.

Aşadar, de la începutul focarului, oamenii au participat la provocări cu “hârtie igienică”, continuând cu banala „drojdie”, au răspândit îndemnul #stauacasă sau #totulvafibine, s-au fotografiat în chip şi fel, apoi au postat pe reţelele de socializare. În condiţii normale, a fi „etichetat” de un prieten pentru a participa la oricare dintre acestea ar fi fost uşor iritant sau considerat spam. Dar, având în vedere focarul de coronavirus, păstrarea legăturii prin amintiri şi activităţi virale nu este doar mai puţin enervantă decât era, dar începe să se simtă ca o formă complet nouă de comunicare esenţială.

Însă provocările virale se transformă încă o dată. Cu excepţia unor lanţuri de e-mail COVID-19 rău-intenţionate (forward de tip copy-paste care alimentează temerile cititorilor), a existat o creştere a activităţilor virale menite să ne păstreze distraţi, amuzaţi şi să luăm legătura cu comunitatea virtuală. „Cu mai multe persoane care stau în interior şi probabil că se plictisesc, Instagram a înregistrat o creştere a provocărilor”, relatează Independent. Nu mai partici degeaba sau cu plictiseala obişnuită, participi pentru că, literalmente, nu există nimic altceva de făcut. Şi hei, toţi ceilalţi o fac şi ei.

Se pare că, indiferent de platformă, toată lumea îşi oferă propriile contribuţii la aceste activităţi de tip viral „tag-your-friends”: postarea unei fotografii de acum douăzeci de ani, cântatul unei melodii în duet pe Skype sau TikTok.

Tot impulsul din spatele provocărilor s-a schimbat şi el. Dacă înainte etichetai cinci sau zece persoane din lista de contacte din obligaţia de a juca, acum etichetarea s-a transformat într-un fel de atingere digitală pe umăr sau într-o versiune sigură în carantină a vechii funcţii „poke” de Facebook – mă gândesc la tine, eşti ok? Şi, deşi ar fi putut fi o problemă înainte, ceva pe care l-ai fi considerat un spam bine intenţionat, acum pare o nouă formă vitală de interacţiune socială – până în momentul în care, atunci când nu eşti etichetat, te simţi rău.

În plus, etichetarea prietenilor în postări fără sens este o formă de recunoaştere care nu necesită discuţii despre „cât de ciudat este acum.” Teama colectivă a fiecăruia face să fie epuizant să te gândeşti la urmărirea fiecărui cunoscut – de la colegii de liceu sau prietenii din copilărie cu care ai crescut –  deşi încă îţi plac postările şi urmăreşti videoclipurile lor. Menţinerea în legătură pe reţelele de socializare, cu sau fără provocări, este o modalitate de a accepta faptul că trecem prin acest lucru îngrozitor, dar nu trebuie să ne oprim şi să vorbim despre asta.

Totuşi, este de remarcat că există încă o versiune extrem de nocivă a Internetului. „Provocarea Coronavirus” iniţială a implicat un număr de jocuri de socializare de pe TikTok, inclusiv linsul vaselor de toaletă publică, pentru atragerea de urmăritori şi pentru a-ţi dovedi invincibilitatea. „Larz”, un astfel de participant, a postat mai târziu imagini despre el însuşi în spital, tânărul de 21 de ani susţinând că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus.

Este corect să spunem, aşadar, că provocările virale nu sunt, în fond, acum mai puţin neobişnuite decât erau înainte. Ceea ce s-a schimbat, poate, suntem noi, cei ce receptăm aceste mesaje. Pentru că suntem cu toţii singuri şi vream doar ca cineva să ne cineva urmărească poveştile pe Instagram.

Sursa foto: Pixabay