Ceva e putred în România!
Exista rock în România? Când auzim în jurul nostru numai miorlaituri din partea unor presupuși artiști de muzica „ușoara”, și când vedem toți pereții plini de postere cu bijuterii de cântareți ca Florin parizer, Sorinel puștiul sau alți lautari de bazar, nu prea îți vine sa crezi ca aceasta tara are vreo cultura rock sau vreun dram de zbânțuiala adolescentina.
De-a lungul vremii am avut formații care au reușit sa țina zbânțuiala treaza în România, trupe ca Iris, Compact, Holograf și mulți alții. În timpul comunismului chiar și Cenaclul Flacara a facut ceva pentru mișcarea folk, dar dupa revoluție au intrat alte stiluri în țara și au adus alte mișcari care au schimbat în bine mentalitațile. Țin minte ca prin 1995-1996 se nașteau trupe ca Altar și Neurotica, trupe ce dadeau naștere heavy-metalului românesc. Trupe ce au reușit sa strapunga inima tinerilor dornici de puțina anarhie. Muzica din occident a început sa patrunda mai repede la noi, iar rockerii din România aveau de unde sa se inspire, pentru a da naștere la o noua era rock.
The Prodigy, îmi amintesc ca au venit de doua ori la noi, în 1995 și 1997, iar Metallica în 1998. Asta dovedea ca România avea cultura rock și oameni dornici sa se distreze pe astfel de ritmurii. De-a lungul timpului s-au nascut mai multe trupe românești, fiecare dorindu-se cât mai originala posibil. Underground-ul mocnea, se nașteau cluburi care aveau sa organizeze concerte sapamânal, cu tineri cântareți, gata sa se afirme prin creația lor.
Ce pot sa spun, este ca publicul, în general, nu are înca posibilitatea de a alege o muzica, fiind asaltat de commercial. Astfel unele stiluri muzicale nu se bucura de promovare din partea mass-media, dar ele exista prin oameni, exista prin sentiment și prin suflet. Am vazut cum în ultimii ani acest gen a renascut prin o noua generatie de tineri dornici de libertate, rebeliune și nou.
Rock-ul exista, mâncați-l pe pâine!
Mircea Valcu