Cel mai profitabil business

Cresc afacerile, se înmulțesc și discuțiile despre afaceri, iar cafeneaua e un teritoriu neutru ideal pentru schimburi de informații, tatonari sau discuții preliminare. Cultura cafenelei renaște, modelata de formule locale sau de francize internaționale. Lanțurile Starbucks, McCafe și Coffee Heaven, așteptate anul acesta în Romania, vor articula fara îndoiala și mai mult piața.

Iar cafeneaua nu e deloc o afacere marunta: 100 de metri patrați cu vad, cateva zeci de mii de euro și multa bunavoința pot face minuni în bilanțurile contabile.

„Mi-am recuperat de mult investiția inițiala”, zambește Miki Highbloom, un israelian cu radacini la a doua spița în Romania, care a deschis cu doi ani în urma cafeneaua CremCaffe. Subtextul replicii lui Highbloom e ca, o data ce faci o cafenea ca la carte, nu mai trebuie sa-ți bați capul cu recuperarea investiției. Cafeneaua cu geamuri mari și mirosuri ademenitoare a lui Miki Highbloom a costat aproximativ 200.000 de euro, dar aici au intrat nu numai dotarea și mobilarea cafenelei, ci și renovarea sediului – aduca un parter și un subsol cu birouri și depozite, în total 120 metri patrați pentru care platește lunar 4.000 euro chirie.

Locul a fost ales nu numai pentru ca e situat în centrul istoric al Bucureștiului, langa Universitate, ci și pentru ca amintește de cel din care provin brandul, cafeaua și cafeneaua CremCaffe. Adica de Trieste, orașul cu cele mai multe cafenele din Italia, care e și portul prin care Europa se alimenteaza cu cafea verde. Acolo, la o cafenea CremCaffe – lanțul a fost înființat în 1950 de o mica prajitorie, devenita în timp a doua din Italia, dupa Lavazza – se vand zilnic 4.000 de cafele pe zi. În București vanzarile sunt de 10% din cele de la Trieste. „Și totuși, pentru Romania, faptul ca vindem trei kilograme de cafea pe zi e mult”, spune Miki Highbloom.

Mult, pentru ca piața romaneasca a cafenelelor înca își traiește adolescența. Iar 2006, cred experții, e unul de delimitari teritoriale, în care trebuie ocupate punctele-cheie, în vreme ce anii urmatori vor fi esențiali pentru extinderea brandurilor existente și pentru stratificarea pieței.

Dar de ce o afacere cu cafea? Pentru ca nu exista produs într-o unitate alimentara, fie ea restaurant, bar, cafenea sau club, care sa aiba o marja mai mare de profit: o cafea vanduta cu aproximativ 5 lei, 10 sau chiar 15 lei presupune un cost al cafelei care nu trece de 0,7 bani. La un calcul simplu, vedem ca dintr-un kilogram de cafea (care costa între 60 și 100 lei) se fac 133 cafele (7 grame la o cafea), în care se calculeaza și o pierdere și se ajunge la acea suma de 0,5-0,7 bani pentru o cafea.

Așadar, comerciantul care vinde cafea își poate permite un adaos între 80 și 200% sau chiar mai mult fața de prețul de cost al bauturii – iar asta face ca investiția inițiala sa fie amortizata mult mai repede decat într-o alta afacere.

Iuliana Roibu
Business Magazin