Cei ce știu ca nu vor dansa decât o vara

Dupa modelul zicalei „suntem ceea ce mâncam” au aparut multe altele, din pornirea de a gasi moduri cât mai rautacioase de a critica pasivitatea individului fața de o mulțime de lucruri care ajung sa capete un control nemeritat asupra vieții lui.

Din aceeași serie fac parte „suntem ceea ce ascultam”, marca a orgoliului celor cu gusturi muzicale subțiri, sau „suntem ceea ce platim sa vedem”, expresie a obidei fața de cultul celebritaților, adica al persoanelor pe care le-a îmbogațit nu munca sau moștenirea unei averi, ci propria faima, cucerita prin exploatarea foamei de idoli a semenilor lor.

Dar ideea de pay-per-view sugereaza și altceva: ca faima a încetat sa mai reprezinte perenitatea unei valori, ajungând sa echivaleze cu simpla voga a unei vedete, care dureaza doar atâta timp cât exista suficienți bani ca s-o întrețina.

Unii au încercat sa treaca de reflecțiile morale în jurul cultului celebritaților și sa se intereseze mai îndeaproape de banii care pun în mișcare acest cult.

Ziare și reviste de divertisment sau de business publica anual o mulțime de topuri care ierarhizeaza celebritațile în funcție de câștigurile obținute într-un an, într-un deceniu sau într-un secol.

Singurul lucru unanim acceptat în legatura cu aceste topuri este ca publicarea lor a rasfrânt asupra revistelor respective mult din stralucirea vedetelor luate la bani marunți: vânzarile revistelor cresc la fiecare numar unde apare un asemenea top.

În rest însa, relativitatea care greveaza orice clasament a devenit mult mai evidenta decât în cazul altor topuri, nu numai fiindca e greu sa cuantifici pe o baza comuna câștigurile unor indivizi cu surse atât de diferite de venit (celebritați sunt și politicienii, și vedetele de cinema, și sportivii de performanța), dar și pentru ca aceste câștiguri variaza atât de spectaculos de la an la an, încât factorii care influențeaza respectivele variațiile devin mai importanți decât câștigurile în sine.

Astfel încât, ca topurile sa fie mai realiste, ziarele și revistele au introdus și o masura a faimei în sine – mediatizarea în presa, la care s-a adaugat în ultimii ani și prezența celebritaților pe Internet (numarul de accesari ale paginilor dedicate unei vedete sau numarul de cautari având drept cuvinte cheie un nume de vedeta).

Începând din 2000, un asemenea gen de top complet al celebritaților publica revista Forbes. La estimarea veniturilor anuale pe ultimul an calendaristic, obținuta din surse ca Pollstar, SoundScan sau Variety, Forbes Celebrity 100 a adaugat atunci numarul de mențiuni pe Internet (contabilizat de motorul de cautare ForbesFinder pe arhiva Inktomi de 110 milioane de pagini web), numarul de mențiuni în ziare, la radio și la televiziune, precum și apariții pe coperta revistelor Entertainment Weekly, Esquire, GQ, Newsweek, People, Rolling Stone, Seventeen, Sports Illustrated, Teen People, TV Guide, Vanity Fair și Vogue. Combinarea criteriilor determina „forța celebritații”, în termenii revistei Forbes – respectiv poziția în topul final.

Pare ceva foarte obiectiv, dar structura topului lasa o impresie de relativitate înca mai accentuata decât un clasament care și-ar fi propus sa ia în calcul doar câștigurile. Majoritatea covârșitoare a celor 100 de celebritați inventariate anual sunt cetațeni americani, ceea ce, în principiu, ar reflecta corect expansiunea culturala americana în restul lumii.

Numai ca mulți dintre acești cetațeni prezenți într-un top de altfel declarat internațional sunt celebritați pur locale, necunoscute peste Ocean, de la diverși jucatori de baseball pâna la sexologi sau șefi de restaurante la moda.

În Forbes Celebrity 100 nu e nici regina Angliei și nici vreun fotbalist sud-american. Prezența câtorva straini în top – muzicienii Elton John și Eric Clapton sau sportivii Anna Kurnikova și Jacques Villeneuve – are tocmai darul de a „întoarce” topul, care dintr-unul ilustrativ pentru anvergura crescânda a culturii americane în lume ajunge mai curând sa fie relevant pentru opacitatea mass-media din SUA fața de tot ce se întâmpla peste granița.

Clasamentul dupa impact cultural

Alte lucruri sunt însa instructive în topul Forbes. În primul rând, faptul ca nu întotdeauna rangul veniturilor coincide cu vizibilitatea în presa, dar și mai rar coincide cu popularitatea pe Internet. În clasamentul pe 2002, dat publicitații cu câteva zile în urma, celebritatea cea mai puternica este cântareața Britney Spears.

Debutul ei în film n-a fost prea stralucit, nici ultimul ei album nu s-a vândut prea bine și turneul din toamna trecuta n-a fost memorabil, dar tânara vedeta a beneficiat în special de pe urma interesului din partea unei prese atente la orice mișcare a ei, de la contractele de publicitate pentru Pepsi pâna la apariția în compania unui șarpe viu cu ocazia decernarii premiilor MTV și, cel mai recent, faptul ca a deschis un restaurant la New York.

Britney a fost cautata de aproape un milion de ori pe Internet în ultimul an, a facut obiectul a aproape 26.000 de articole de presa și a fost invitata în emisiuni de radio și TV de 373 de ori. De zece ori a facut obiectul unor cover story-uri în reviste, doua din acestea fiind chiar în Forbes.

Spears nu a câștigat însa anul trecut decât 39,2 milioane de dolari, de necomparat cu cele 200 de milioane de dolari ale regizorului George Lucas, cea mai bogata celebritate din top. Redactorii Forbes susțin ca Britney Spears își datoreaza poziția în top impactului cultural al prezenței ei, ceea ce nu se reflecta întotdeauna în câștiguri.

Ca așa e o dovedește și situația contrara, când impactul cultural e redus, dar câștigurile sunt mari. Sumele care i-au revenit lui George Lucas din încasarile la filmul sau din 1999, „Star Wars: The Phantom Menace” l-au propulsat brusc în poziția de cea mai bogata celebritate în topul Forbes din 2000, cu 400 milioane de dolari, deși filmul a fost cel mai slab din seria Razboiului Stelelor.

Mai mult, deși veniturile i-au scazut, Lucas a reușit grație acestui film sa se mențina în fruntea topului și în 2001 (cu 250 milioane) și în 2002. Precedentul record de câștiguri le aparținuse, în topul din 1999, lui Jerry Seinfeld și Larry David, creatorii cunoscutului serial de televiziune, cu 267, respectiv 242 milioane de dolari.

În ce privește popularitatea pe Internet, aici lucrurile sunt și mai clar desparțite: printre cei mai „accesați” s-au numarat în ultimii ani nu numai celebritați cu venituri modice (Jennifer Lopez, care a câștigat anul trecut 37 milioane de dolari), dar și oameni care la punctajul general al forței celebritații au ieșit destul de slab (modelul Tyra Banks, baschetbalistul Grant Hill sau trupa Aerosmith).

Ce șanse ai cu Vara ispitelor

În primele zece locuri ale topului, cele mai constante prezențe în ultimii trei ani au fost vedeta TV Oprah Winfrey și sportivii Tiger Woods și Michael Jordan, ceea ce demonstreaza ca show-urile de televiziune și spectacolul sportiv sunt mai rentabile și lasa urme mai adânci în memoria publicului decât cântareții, scriitorii sau actorii a caror cota urca și scade mult prea repede de la un sezon la altul.

Trupa pop N’Sync a coexistat cu Backstreet Boys în top 10 în 2001, pentru a o înlocui apoi în 2002. Dintre marile trupe care vor ramâne în istoria rock-ului, pe primele poziții în top n-au intrat decât Rolling Stones (în 2000), Beatles (2001) și U2 (2002), grație vânzarilor de albume pe parcursul câte unui singur sezon.

Înca mai comice sunt mișcarile în categoria actorilor: Tom Cruise, cea mai puternica celebritate în 2001, a ieșit complet din top anul acesta, din cauza insuccesului în plan profesional și a presei proaste consecutive divorțului de Nicole Kidman; în schimb, Nicole Kidman a avansat în top fața de anul trecut, ocupând locul 27, cu câștiguri de 15 milioane de dolari.

La fel, Brad Pitt, vedeta anul trecut, a cedat acum locul soției sale, Jennifer Aniston, care sta bine la toate capitolele clasamentului, alaturi de celelalte actrițe din serialul de televiziune „Friends”.

O evoluție interesanta au avut-o politicienii, care în mod natural colecteaza puncte în plus în orice top ca urmare a aparițiilor lor dese în media. E vorba, inutil de precizat, de societatea americana și de ce se întâmpla acolo pe parcursul unui an.

În topul pe 2000, vedeta audiovizualului era Vernon Jordan, avocatul care s-a straduit sa contracareze acțiunile în justiție împotriva lui Bill Clinton în cazul Monica Lewinsky; Jordan era urmat îndeaproape de Emeril Lagasse, un patron de restaurante cu mare priza la amatorii de emisiuni TV pe teme culinare.

În topul pe 2002, momentul 11 septembrie a lasat urme impresionante: cea mai mediatizata celebritate a fost primarul New Yorkului, Rudolph Giuliani, cu nu mai puțin de 2.571 de apariții la radio și televiziune, urmat de fostul președinte Bill Clinton, cu 2.571 de apariții.

Deosebirea cea mare între cei doi e de avere: Giuliani, „bugetar”, a câștigat anul trecut numai 6 milioane de dolari, în timp ce Clinton a câștigat 20 de milioane de dolari, majoritatea din discursurile platite pe care le-a ținut la diverse companii și instituții, îndeletnicirea de susținator de discursuri fiind una din cele mai rentabile pentru americanii care au de împartași din experiența lor de politicieni, sportivi, directori de firme sau chiar de suferinzi de boli grave.

În fine, cele mai șocante lucruri s-au petrecut în categoria celebritaților considerate efemere, gen câștigatori la loterie sau eroi de spoturi publicitare. E vorba aici de un fenomen care, deși recent, s-a încetațenit și în afara Americii, inclusiv în România.

În Forbes Celebrity 100 de anul trecut aparea primul erou al unui reality show – un tip pe nume Richard Hatch, câștigatorul concursului televizat „Survivor”. El câștigase de pe urma publicitații din jurul concursului 1,2 milioane de dolari, aparuse de 40 de ori la televiziuni și de șase ori pe coperta unei reviste (Jennifer Lopez aparuse de 56 de ori la televiziuni și de cinci ori pe coperte).

Anul acesta, lucrurile au luat proporții: fosta vedeta rock Ozzy Osbourne și fiica lui au câștigat 1,6 milioane de dolari aparând în reality show-ul „The Osbournes” de la MTV, unde nu faceau altceva decât sa se lase filmați de-a lungul unei zile.

Intrarea în topul celebritaților a eroilor de reality show e un semn în plus ca faima nu mai are nimic de-a face cu valoarea personalitații sau a activitații unui individ. Dar și ca perioada în care un individ poate fi socotit celebritate tinde sa se scurteze tot mai mult.

Cei de la Forbes spun ca vedetele de acum tind sa stoarca tot mai mult din momentul lor de vârf și ca, departe de a mai azvârli cu banii, ca în deceniile trecute, prețuiesc pâna și banii câștigați la cea mai marunta ședința de autografe, tocmai fiindca știu sau simt ca pe piața celebritații, e posibil sa te doboare concurența fara sa ajungi nici macar sa simți ce gust are gloria.

Cântarețul Robbie Williams și fotbalistul David Beckham, ale caror averi se situeaza la aproximativ 56 de milioane de euro, se numara printre cei mai bogați o mie de britanici, potrivit unei liste alcatuite de expertul financiar Phil Beresford și publicate în luna aprilie de ziarul Sunday Times.

Robbie Williams a urcat în clasamentul celor mai bogați britanici datorita succesului înregistrat de ultimul sau album, „Swing When You’re Winning”, din care au fost vândute cinci milioane de exemplare în întreaga lume.

Beckham ocupa locul al 962-lea în clasamentul respectiv, care este publicat anual. Beresford a luat în considerare pentru prima data în calcularea averii lui Beckham și averea soției acestuia, Victoria, fosta membra a trupei pop Spice Girls.

În lista pentru anul 2001, averile soților Beckham fusesera evaluate separat, internaționalul englez totalizând doar 19,2 milioane de euro. Veniturile lui Beckham au crescut considerabil în acest an, în urma încheierii unor contracte de publicitate cu firmele Pepsi și Adidas.

Potrivit Sunday Times, fotbalistul cu creasta figureaza într-o subcategorie a topului, cuprinzând sportivi care au ajuns milionari înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani: tot aici sunt menționați și colegii lui Beckham de la Manchester United, Roy Keane și Ryan Giggs, respectiv coechipierul din naționala Angliei, Michael Owen.

Tot pe lista celor mai bogați britanici figureaza și fostul membru al grupului Beatles, Paul McCartney, care, cu o avere de 1,14 miliarde de euro, este cea mai bogata personalitate din lumea muzicii. În aceeași lista figureaza Elton John, Mick Jagger, Sting, Bee Gees și vaduva lui George Harrison, Olivia.

Vara trecuta, vedeta de televiziune Oprah Winfrey și-a adaugat pe lista proprietaților o vila în valoare de 50 de milioane de dolari, în zona Montecito, situata la vreo 100 de km de Los Angeles.

Proprietatea, care se întinde pe o suprafața de peste 5.000 mp, include teren de tenis, piscina, hambare, un studio de înregistrari și locuința portarului. Prezentatoarea de culoare mai are o ferma în Indiana, un apartament la Chicago și o casa de vacanța în Fisher Island, Florida.

Regizorul Steven Spielberg locuiește la Hollywood, împreuna cu soția sa, actrița Kate Capshaw, într-o vila construita în stil mediteranean, care împreuna cu proprietațile adiacente ocupa 6.000 mp. Vila dateaza din 1925 și a aparținut legendarului actor Douglas Fairbanks și actriței Elissa Landi.

Cu noile amenajari introduse de Spielberg, între care o sala de jocuri, o sala de proiecție și un acvariu cu capacitate de vreo 50.000 de litri, proprietatea valoreaza la ora actuala circa 13 milioane de dolari.

Crenguța NicolaeZIARUL FINANCIAR