Ceaiuri odihnitoare

20 03. 2002, 15:39
Tulburârile nervoase se datoreazâ în special surmenajului și stresului cotidian. Impunîndu-ne un stil de viațâ ordonat, aceste stâri pot fi înlâturate. În acest program putem include și ceaiul de searâ, pe care sâ-l savurâm în fața televizorului . Astfel, valeriana sau


Tulburârile nervoase se datoreazâ în special surmenajului și stresului cotidian. Impunîndu-ne un stil de viațâ ordonat, aceste stâri pot fi înlâturate. În acest program putem include și ceaiul de searâ, pe care sâ-l savurâm în fața televizorului .

Astfel, valeriana sau odoleanul, planta pe care o gâsim citatâ în cele mai vechi tratate de medicina, este cunoscutâ și sub numele de iarba-pisicii, deoarece râdâcinile ei sînt foarte câutate de pisici datoritâ mirosului lor pâtrunzâtor

. Acțiunea sinergicâ a componenților valerianei îi conferâ proprietâți sedative asupra sistemului nervos.

Ea are calitatea de a micșora starea de excitație, eliminâ palpitațiile și aduce un somn liniștitor. Infuzia se preparâ dintr-o lingurițâ de râdâcinâ mârunțitâ la un sfert de litru de apâ clocotitâ și se bea în cursul unei zile sau seara, la culcare, întreaga cantitate.

O altâ plantâ pe care o veți putea culege la varâ este talpa-gîștei, de la care se folosesc în scopuri medicinale pârțile aeriene și înflorite.

Ea crește îndeosebi pe terenuri necultivate. Cercetârile au constatat câ talpa-gîștei are proprietâți asemânâtoare valerianei.

Se poate folosi sub formâ de ceai (15 g plantâ mârunțitâ la 200 ml apâ), din care se iau 3-5 linguri pe zi.

Pâducelul, arbust spinos care crește în crînguri și pe lîngâ marginea pâdurilor, cunoscut prin unele locuri și sub numele de mârâcine-alb, exercitâ de asemenea o acțiune calmantâ asupra sistemului nervos, iar ceaiul se preparâ din flori sau fructe prin infuzie.

O lingurițâ de flori sau fructe se opârește cu 250 ml apâ clocotitâ; dupâ 15 minute, ceaiul se strecoarâ, se îndulcește și se bea în cursul zilei.

Florile sau fructele de pâducel asociate cu valeriana și talpa-gîștei își vor mâri efectul terapeutic. Cel mai la îndemînâ este tot teiul.

Proprietâțile vindecâtoare ale teiului sînt cunoscute încâ din vechime, cînd se foloseau în scopuri medicinale coaja, frunzele și seva, iar mai tîrziu au început sâ fie întrebuințate și florile.

Ceaiul din flori de tei influențeazâ favorabil stârile de agitație nervoasâ, producînd un somn liniștitor. Infuzia se preparâ dintr-o lingurițâ-douâ de flori la 250 ml apâ. Se vor bea 2-3 ceaiuri câlduțe pe zi, îndulcite cu miere de albine sau zahâr.

ProTv Magazin