Cea mai urâtă femeie din lume „s-a întors” acasă după 150 de ani

Dar iată și povestea acestei femei. Julia s-a născut în Mexic în 1834, suferind încă de la naștere de o afecțiune congenitală, hypertrichoză, boală care se manifestă prin creștera părului în exces pe tot corpul, inclusiv pe față.

În 1854, a fost cumpărată de un funcționar vamal mexican, care a început să o expună ca pe o curiozitate în localități din Statele Unite și Canada. La un moment dat, aflată la New York, s-a căsătorit cu un anume Theodore Lent, care i-a devenit impresar.

Potrivit istoricilor, Julia s-a căsătorit cu Lent din dragoste, în timp ce acesta era interesat numai de aspectul mercantil al „afacerii”.

La rândul său, Lent a inceput să facă turnee prin Europa în care își expunea soția, pe care o „alinta” Ursoaica, câștigând foarte mulți bani. Din mărturiile epocii reiese că Julia arăta „extrem de revoltător” iar unii medici chiar au avansat teoria că „este rezultatul împerecherii unui om cu un urangutan„. Totuși, alte documente arată că Julia cânta, dansa și vorbea limbi strâine și manifesta o mare generozitate pentru cazurile sociale.

În 1859, Julia a rămas însărcinată, însă și de această data soarta i s-a dovedit potrivnică: fiul ei, care moștenise hypertrichoza, a murit la 35 de ore de la naștere, iar complicațiile sarcinii au răpus-o și pe Julia, cinci zile mai târziu.

Dar moartea Juliei și a copilului nu au stopat setea de bani a lui Lent. Acesta a început să expună corpurile celor doi, care fuseseră îmbălsămate și închise în niște cutii din sticlă. Mai mult, lent s-a recăsătorit cu o femeie cu barbă, pe care o prezenta ca fiind sora Juliei, „Zenora Pastrana”.

Chiar și după moartea lui Lent, într-un ospiciu din Rusia în 1884, corpurile Juliei și ale fiului său au contunuat să fie expuse, până în 1976, când au fost furate de la un bâlci din Norvegia. Poliția a reușit să recupereze doar cadavrul deteriorat al Juliei, găsit într-un coș de gunoi.

În cele din urmă, corpul său a ajuns în 1996 la Universitatea de Medicină Legală din Oslo, unde a fost conservat.

Aflând povestea Juliei Pastrana, artista americană de origine mexicană Laura Anderson Barbata a inițiat o campanie pentru aducerea în Mexic a corpului acesteia.

„Simt că merită să-și recapete demnitatea și locul din istorie pe care îl merită”, a declarat Barbata ziarului New York Times la sfărșitul celor 10 ani de luptă pentru readucerea în Mexic a „Celei mai urâte femei din lume„.