Pe insula norvegiană Bastoey există închisoarea cu același nume. Aici s-ar putea spune că se găsesc cei mai fericiți deținuți din lume.
Închisoarea Bastoey din Norvegia nu are ziduri, nu este împrejmuită cu garduri, camere de supraveghere, arme și nu există nici pază severă, așa cum se întâlnește în majoritatea cazurilor.
Aici, deținuții sunt liberi să facă… aproape orice doresc ei, cu o singură condiție: să nu părăsească insula.
Pare mai degrabă o tabară, decât un loc unde cei închiși plătesc pentru fărădelegile lor.
Când vremea este frumoasă, deținuții pot merge să facă plajă și să înoate. Locuiesc cu toții în aceeași clădire, și fiecare își poate decora camera după bunul plac.
Directorul închisorii Bastoey are încredere în prizonieri, și le cere să fie responsabili.
Închisoarea are toate dotările de care are nevoie cel închis, dar și cu mult peste: saună, sezlonguri, biciclete, solar, mașini, bibliotecă, ateliere de reparații, pistă de carting, biserică, internet și multe altele. Pentru unii acestea ar putea însemna chiar libertatea.
Norvegia, una dintre cele mai stabile tări din lume, merge pe premiza de a acorda celui închis un ajutor pentru revenirea pe drumul bun și pentru a se reintegra în societate mai ușor. Mai mult, ei vor să mai construiască și alte închisori în afara acesteia.
Și cum nu ar fi fost destul toate acestea pentru deținuți, ei sunt plătiți cu 10 dolari pe zi. Ar putea fi un fel de bonus pentru bună purtare.
Cei care sunt închiși în Bastoey sunt supuși înainte unui interviu. Nu ajunge să fie închis aici chiar oricine.
Un singur prizonier a încercat să fugă de pe insulă, cu o barcă, și a fost trimis într-o închisoare normală.
Norvegienii spun că nu au nimic de câștigat dacă țin închisă o persoană prea mult timp, ci au tot interesul să o reintegreze în societate, să o sprijine prin munca sa. Tocmai de aceea nu există, prin lege, pedepse foarte aspre.
Printre cei care se află închiși aici au pedepse de ispășit pentru violență domestică, contrabandă cu hașis, spărgători de bănci, etc.
Toți cei închiși spun că sunt mulțumiți de viața pe care o au în închisoarea Bastoey. Se simt bine că au acces la informație, că pot învăța o meserie, că nu sunt asupriți sau batjocoriți.