Ce este protoplasma?

Orice organism, fie că este o plantă sau un animal, este compus din celule. Corpul animal uman poate fi compus din milioane de celule, în timp ce o celulă poate forma un organism, cum este cel al protozoarelor.

Indiferent dacă acel organism formează o balenă, un om sau un animal, pereții celulelor sunt formați din aceeași substanță vie – protoplasma.

Protoplasma dintr-o celulă are două componente. Una dintre ele este partea centrală, solidă, denumită „nucleu”. Celălalt compus este citoplasma, ce are o formă mai moale, mai lichidă.

Protoplasmele nu sunt la fel. De fapt, fiecare tip de celulă vie are o protoplasmă proprie. Iar fiecare categorie de celulă are protoplasmele ei distincte.

Deși tipurile de protoplasme diferă, 99% dintre ele sunt formate din carbon, hidrogen, oxigen și nitrogen, cu urme de alte elemente.

Încă nu s-a descoperit ce face ca protoplasma să fie un organism viu. Însă, ce știm deja este că aceasta este responsabilă pentru fiecare acțiune a oricăror ființe vii. Atunci când mâncarea este asimilată în corp, aceasta este întâi digerată, apoi transformată în lichid.

Mâncarea digerată trebuie să fie asimilată de către protoplasmă, a cărei parte devine. Ca rezultat al asimilării, este creată o protoplasmă cu aspect uzat.

Acesta este un proces uimitor, pentru că protoplasma este responsabilă să transforme o materie moartă într-una vie și să transforme substanțe străine într-unele similare cu ea însăși.

De asemenea, protoplasma stochează și eliberează toată energia pe care o au plantele și animalele. Toate organismele formate din protoplasmă au timpi de acțiune și de odihnă.

Protoplasma este, totuși, sensibilă la stimuli și șocuri din exterior. O lumină puternică sau o temperatură ridicată o pot omorî.

Chimicalele o pot atrage sau respinge. Curenții electrici îi cauzează diferite dipuri de comportament. Dar multe informații despre protoplasmă și acțiunea ei rămân o provocare pentru domeniul științei.