Cuvântul nebuloasă provine de la latinescul „nebulae”, care înseamnă ceață, și care descrie exact ceea ce au văzut primii astronomi cu telescoapele lor primitive.
Există două feluri de nebuloase: cele galactice și cele extragalactice.
Primul tip este compus din nebuloasele din galaxia noastră, Calea Lactee, formate din praf cosmic și gaze.
Al doilea tip cuprinde, așa cum arată și numele, nebuloasele aflate în afara Căii Lactee, care sunt formate în principal din stele.
Numărul nebuloaselor galactice este de circa 2.000, în timp ce se presupune că cele extragalactice ar depăși câteva milioane.
Nebuloasele extragalactice sunt numite și „universuri insulare” sa chiar „galaxii”. Aceasta presupune că dacă cineva ar privi din afara galaxiei noastre, ar vedea Calea Lactee ca pe o nebuloasă.
Nebuloasele extragalactice pot avea diverse forme, de la neregulate până la eliptice. Majoritatea au forma unei spirale și sunt compuse dintr-un mare număr de stele, nori gazoși și praf cosmic. Nebuloasele spirale sunt compuse dintr-un nucleu central și unul sau mai multe brațe care îl inconjoară.
Cea mai apropiată nebuloasă, Andromeda, este cea mai strălucitoare nebuloasă cunoscută, lumina ei fiind de 1.5 miliade de ori mai strălucitoare decât cea emisă de Soare.