Clorul pur a fost, inițial, preparat de un chimist suedez numit Karl Scheele, în anul 1774. Acum, este făcut printr-o trecere a soluției sării prin curent electric.
Cel dintâi gaz otrăvitor folosit în Primul Război Mondial a fost clorul pur. Germanii l-au utilizat pe 22 aprilie 1915. Apoi, atât ei, cât și aliații lor au folosit o varietate de gaze, toate produse din compuși ai clorului.
Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, aliații și inamicii acestora au avut depozite uriașe de gaze pe bază de clor și alte substanțe, însă nu le-au folosit.
Totuși, în ciuda faptului că este atât de otrăvitor și periculos, clorul este folositor omului pentru sănătatea sa. Clorura distruge microbii, fiind o parte importantă a antibacterienilor și dezinfectanților.
Cele mai multe sisteme de purificare a apei conțin clorură, pentru a ucide orice bacterie ce supraviețuiește tratamentelor. Doar patru cincimi din clorură sunt folosite la 1.000.000 de părți de apă. Acest procentaj nu este dăunător omului, deși apa poate avea un anumit gust.
Clorura poate fi transformată în lichid prin presare sau congelare. În forma sa lichidă, clorura este transportată în cilindri de metal, dar și în mașini de tipul tancurilor.
Clorura este folosită la decolorare și prepararea pudrei pentru decolorare. În condiții normale, este folosit în procesul de fabricare a hârtiei.
Acesta este utilizat și în fabricarea de vopseluri și, alături de oxigen și potasiu, este parte a artificiilor și a unor tipuri de chibrituri.
Tetraclorura de carbon, un derivat al clorurei, este un agent de curățare neexplozibil, folosit la anumite tipuri de extinctoare. De asemenea, clorura în sine reprezintă o importantă parte din antisepticele moderne.