Ce diete s-au folosit de-a lungul istoriei

Nu putem decât să presupunem de ce, de-a lungul secolelor, multe femei, dar și bărbați, au tinut cură de slăbire. Probabil că, la fel ca în zilele noastre, principalul motiv a fost de ordin estetic, persoanele care tineau dietă dorind să arate foarte bine. Bineînțeles, au existat și cazuri în care dieta trebuia să „rezolve” kilogramele în exces, una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate.

La fel ca în zilele noastre, dar cu scuza că atunci nu existau studii științifice, cei care doreau să țină o dietă aveau de ales între numeroasele oferte de pe piață, alegerea fiind de regulă făcută, de regulă, în funcție de capacitatea de „marketing” a celui care prezenta (și în același timp vindea) rețeta respectivă.

Vă prezentăm în continuare unele dintre cele mai ciudate, exotice sau năstrușnice diete tinute de-a lungul timpului.

În pat cu nutriționistul

Vedetele de la Hollywood au reprezentat dintotdeauna modele de urmat, datorită modului în care arătau și a modului în care erau prezentate, atât în filme cât și în viața de zi cu zi. Puțină lume știe însă că aproape toate vedetele – bărbați sau femei – au avut la dispoziție nutriționistul personal, care era plătit în funcție de faima angajatorului.

Printre aceste vedete s-a aflat și Greta Garbo, pe care nutriționistul ei personal, Gayelord Hauser, un tânăr frumos și carismatic, a reușit să o convingă că ultima faza a dietei se consumă… în pat!

Greta Garbo, împreună cu Gayelord Hauser

Hauser, care avea un fals doctorat, știa că „multe din prețioasele noastre vedete trăiesc cu frica de a-și pierde atractivitatea și, pe cale de consecință popularitatea, deci nu își pot permite sub nicio formă să se îngrașe”.

Concluzia este că niciun preț plătit și niciun sacrificiu nu sunt prea mari pentru vedete sau pentru publicul care aspiră să ajungă ca starul preferat.

Un gălbenuș de ou pe zi

Prmul best-seller despre dietă, The Art of Living Long (Arta longevității), a fost publicat în 1598 de către un negustor venețian, Luigi Cornaro. Fiind foarte delăsător în tinerețe, acesta s-a îngrășat foarte mult și s-a îmbolnăvit. În acel moment, el a inventat propria sa rețetă de slăbire – prima rețetă bogată în proteine și săracă în carbohidrați. – fiind primul care a aplicat reducerea caloriilor.

Cornaro a aplicat dieta „pe pielea lui” și a trăit până la 90 de ani cu doar un gălbenuș de ou pe zi, iar uneori chiar la două zile.

Dieta bogată în proteine și săracă în carbohidrați face minuni

Iată ce zic specialiștii din ziua de azi, după 300 de ani de la publicarea dietei lui Cornaro: „Printre beneficiile consumului de ouă (în special gălbenuș crud) se numară prevenirea degenerarii maculare și a cataractei, buna funcționare a sistemului nervos, creșterea imunității (prin conținutul natural de vitamina D), reducerea inflamațiilor și alergiilor, prevenirea cancerului de sân la femei, creșterea sănătății părului și unghiilor, îmbunătățirea memoriei, buna funcționare a ficatului (prin conținutul de colină), prevenirea stress-ului oxidativ, detoxifierea metalelor grele (mercur).”

Arsenicul te scapă de grăsime

Odată cu apariția dietelor au apărut și dietele cu droguri (substanțe toxice).

În epoca victoriană, acestea se cumpărau cu miile. Majoritatea dintre aceste rețete erau inofensive (conțineau săpun și untură), dar existau și rețete „mortale”, care conțineau arsenic sau stricnină, otrăvuri care în cantități foarte mici accelerază metabolismul, dar care, de regulă, sunt letale.

Acestea erau prezentate foarte atractiv și profesionist în același timp, cu imagini înainte/după și invocau metode științifice pentru a atrage cât mai mulți clienți.

Dinitrophenolul se folosește și azi de către unii culturiști, deși uzul uman e interzis din 1938

Din aceeași categorie face parte celebra substanță Dinitrophenol, pe care au luat-o sute de mii de americani între 1933 și 1938, când a fost interzisă. Dinitrophenolul era o substanță cancerigenă și, în plus, printre efectele „mai puțin dăunătoare” provoca orbirea.

Din punct de vedere al rezultatelor, cu ajutorul Dinitrophenolul puteai scădea în greutate cu 1-2 kilograme pe săptămână, ceea ce justifica cu greu riscul asumat de cei care îl luau.

Pentru cei cu stomacul (și psihicul) tare

Moda dietei a luat amploare în secolul XX, astfel că și tratamentele au devenit tot mai variate, ajungând la variante extreme, care pot fi extrem de dăunătoare pentru organism

Una dintre acestea, despre care se spune că a folosit-o și cântăreața de operă Maria Callas, este înghițirea de… tenii. Acestea se dezvoltă în interiorul organismului, interferând cu digestia și absorbind substanțele nutritive, ceea ce înseamnă că poți mânca mai mult și să slăbești în același timp. Odată cu atingerea greutății dorite, se administrează un antibiotic care elimină parazitul din organism.

Deoarece este considerată foarte periculoasă, această dietă este interzisă în majoritatea țărilor, știindu-se de practicarea ei în Mexic, contra unei sume de 1.500 de dolari.

Tratamentele minune de la începutul secolului XX: gust neplăcut, rezultate zero, pericol pentru cei care le foloseau

Tot din această categorie intră laxativele Bile Beans, tratamentul Figuroids, tigările cu inhibitori de apetit, guma de mestecat cu laxativ, Every Woman’s Flesh Reducer, un praf „minune” care, pus în apa în care faci baie te transformă în două săptămâni în „sirena visurilor soțului tău”. Toate acestea, folosite intens la începutul secolului XX și ulterior abandonate, nu aveau efectul scontat și pe deasupra, prezentau un pericol ridicat pentru sănătatea celor care le foloseau.

Profituri „grase” pentru chirurgi

Chirurgia estetică (sau un precursor al acesteia) a apărut în ultimii ani ai domniei Reginei Victoria (sfârșitul anilor 1800). Cei care o practicau erau vazuți ca niște paria ai breslei, pentru că majoritatea doctorilor considerau că aceștia exploatau pacientele „dornice să sufere și să își cheltuiască ultimii bani” pe îndepărtarea grăsimilor în exces.

Una dintre tehnicile folosite de acești chirurgi fără scrupule era inducerea unei „bucle mentale” care garanta că pacientul se va întoarce curând cu „alte diformități care trebuiesc corectate”.

Mestecați, mestecați, mestecați!

Perioada de la începutul secolului XX a adus pe val Fletcherismul, ultima modă în domeniul dietelor. Numele vine de la Horace Fletcher, un antreprenor american, care a propus ca modalitate de a slăbi.. mestecatul. Astfel, potrivit lui Fletcher, fiecare aliment trebuia mestecat de un anumit număr de ori. De exemplu, ceapa trebuia mestecată de 700 de ori iar cerealele ceva mai puțin. În momentul în care bolul alimentar a fost redus doar la fibre, toate sucurile fiind inghițite, acesta era eliminat.

Fletcher a făcut și un tur de prezentare al metodei sale, exemplificând rezultatele cu o mostră a… excrementelor sale, despre care se spune că miroseau a „biscuiți”.

Printre cei care au urmat această dietă se numără Franz Kafka și magnatul John D. Rockefeller.

Byron își trăia viața pe repede înainte

Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei sale, el fiind unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”.

Lordul Byron era obsegat de aspectul său

Deoarece în tinerețe era mai dolofan, Lordul Byron și-a conceput propria dietă. La fel ca vedetele din ziua de azi, el a început să-și lucreze aspectul, mâncănd biscuiți cu apă minerală sau cartofi marinați în oțet. În momentele în care mai adăuga ceva acestei mese frugale, stingea totul cu lapte de magneziu.

În 1806, Byron cîntărea 88 de kilograme, în timp ce cinci ani mai târziu, în 1811, nu mai avea decât 57 de kilograme. Fiind obsedat întreaga sa viață de dietă, se spune că Byron nu suporta să vadă o femeie mâncând altceva decât salată de homar și șampanie.