Cătălin Oprişan – Revista presei cu bancuri şi poezii

Cătălin e “vedetă de televiziune” din 1983. Pe vremea aceea, recita poezii pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la emisiunea “Lumea copiilor”, realizată de Mihai Tatulici. “Revoluţia m-a prins la recital pentru tovarăşa”, îşi aminteşte Oprişan. “Pe vremea copilăriei mele, Tatulici era tare ca şi acum. Atunci, se filma fără nici o dublă. Tatulici îi dădea telefon maică-mii şi îi spunea: . Pe vremea aceea, puteau să recite pe post doar copiii ai căror părinţi erau membri de partid. Dar, dacă Tatulici găsea un copilaş talentat şi cu memorie, se descurca el încît să nu se afle că părinţii nu au nici o treabă cu partidul, deşi era caz de puşcărie. Am tot respectul pentru el. Ne-am reîntîlnit de curînd la Realitatea, pe scări, şi a venit la mine să mă salute. M-am făcut roşu la faţă. Tatulici chiar e un nume în televiziune şi copiii ăştia care acum sînt producători TV ar trebui să tacă în faţa lui”, povesteşte el.

Dedicat presei sportive
Perioada artistică din viaţa lui Cătălin Oprişan s-a terminat cînd a intrat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţele comunicării (pe 20 iunie are întîlnirea de 10 de ani de la terminarea facultăţii). “Din păcate, spun fără plăcere acest lucru, pe vremea mea, această facultate era cea mai comunistă formă de învăţămînt. În anul al III-lea îmi aduc aminte că măsuram cu şublerul corpul literelor din ziar, în timp ce, la serviciu, calculatorul îmi afişa în mai puţin de o secundă această informaţie”. Pe vremea aceea, mergea la serviciu la cotidianul “Sport 21”. “Cea mai mare parte din cariera mea m-am ocupat doar de sport. Am petrecut 8 ani din viaţă la şi, la 24 de ani, am fost cel mai tînăr redactor şef din istoria acestei publicaţii. Însă în 2003 am ieşit din presa scrisă pentru că mă săturasem ca la ora 2 noaptea să aşez în pagină fotbalişti”. N-a mai scris la un ziar sportiv, dar de terenul de fotbal tot nu a scăpat. De cinci ani de zile, lucrează la o firmă de publicitate care vinde reclama pe care o vedem pe marginea gazonului. “Cînd intri în acest domeniu, cunoşti mai pe toată lumea. Şi aşa am ajuns să mi se facă oferta să prezint la Realitatea presa sportivă. Apoi, s-au gîndit că poate ar fi bine să citesc toată presa. Şi am primit între­barea: . Tupeu am avut după ce am făcut cîteva probe”. Acum, ne selectează informaţiile esenţiale, dar şi face băşcălie de subiecte care merită băşcălia. Presă de 50 de RON

“Mai recit din Eminescu – şi aşa am experienţă -, mai povestesc o întîmplare cu vreunul dintre actorii zilei – pentru că oameni sîntem şi lucrurile omeneşti sînt atrăgătoare. Ştiu cîteva sute de bancuri .Cum Alecu Russo a cules capodopere populare, aşa am cules eu bancuri. Emisiunea e pregătită în proporţie de 10%. În rest, spun ce-mi vine în minte în direct. Citesc toate ziarele serioase, dar şi revistele de scandal. Chiar dacă toată viaţa mea am scris şi m-am ocupat doar de sport, nu sînt în urmă. Ştiu toate detaliile despre Monica Columbeanu şi tot ce scrie în revistele de modă. În fiecare weekend, de ani de zile, îmi iau ziare şi reviste de 50 de lei doar din… defect profesional”.

Schimbă scutecede două luni
Cătălin Oprişan are de scurtă vreme un băieţel pe nume Eduard. “O să i se spună nea Edi cînd o fi mai în vîrstă. Acum, îi cumpăr lapte praf, scutece de unică folosinţă. El face băiţă pe la 20.30 şi apoi adoarme. Tăticul lui vine acasă după ora unu noaptea. Atunci, micuţul Eduard recită poezii şi e în mare vervă. Dar nu pot să mă plîng de oboseală. Doar nu am născut eu, ci soţia”. Apropo de familie, Cătălin s-a căsătorit în urmă cu doi ani. “Am cunoscut-o pe soţia mea prin nişte prieteni comuni. Prima oară m-a excitat intelectual şi apoi şi altfel… Ea e manager collection la o companie de telefonie mobilă, dar acum – mămică de meserie”.