Cartierele din Bucuresti si legenda numelor lor

Tot cautand si navigand pe Internet, dupa o explicatie
sau o legenda, am dat peste blogul
lui Tudor Mavrodin, care a incercat sa desluseasca acest mister
al numelor date diverselor cartiere bucurestene. El nu garanteaza
in totalitate autenticitatea celor scrise de el, dar e interesant
de stiut cum au aparut, cu numele, unele zone din Capitala:

Balta Alba – Daca am inteles eu bine, aici se
afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele
ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea
era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la
turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta
ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui
Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós
Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori
s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti,
husarii Berceni au luat o pauza.

Cartierul Berceni este situat in sectorul
4 al Capitalei

Colentina – Probabil e doar o legenda
(asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina
vine de la „colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei
Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si
„Olintina”

Cotroceni – Numele ii vine de la „a cotroci”,
„cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna „a
cotrobai”, „a scotoci”, „a scormoni”.

Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva
aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau,
normal, crangasii.

Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon
Kristofi (de i se mai zicea si „Spirea”), care a ridicat in 1765 pe
Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)

Dristor – Numele vine de la Silistra care-i mai
zice si Darstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte
se chemase „Gura Lupului” trecea drumul ce pleca de la sud de
Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul
si Kaliacra – provincii romanesti la sud de Dunare).

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in
Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de
panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai
rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) „Ferentarius” –
Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane.

Floreasca – dupa numele boierilor care au
stapanit locurile respective: Florestii

Ghencea – Din turca, vine. Pe vremea
fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca.
Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei

Giulesti – O proprietate boiereasca: a
Julestilor

Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko („locul cu
tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti
in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau,
evident, Lipscani.

Militari – In secolul 19 aici era zona de
instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat
aici „Pirotehnia Armatei”

Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf.
Pantelimon. In greaca „pan” inseamna „tot” si „éléïmon” inseamna
mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si
vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in
secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea
Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea
Dorobantilor.

Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la
Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de
Leontin Salajan.

Trupa La Familia a laudat, in versuri,
cartierul Salajan

Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment
„Titan” construita la inceputul secolului al XX-lea

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un
vitan: „In ocolul orasului, spre nord, este campia Vitanului, unde
vitele orasenilor isi aveau pasciunea”.

Cateva cartiere au fost si cantate, in sensul
ca unele trupe hip-hop care le-au reprezentat au scos piese cu
versuri care au legatura cu zonele in care s-au nascut, au crescut
si consacrat „baietii de cartier”.

De exemplu, Unq Sapro (Trupa Morometzii) in Berceni,
B.U.G. Mafia despe Pantelimon sau
cartierul Salajan a fost laudat de Sisu & Puya (La
Familia).

Melodii precum „Pantelimonu’ petrece” sau „Tupeu de borfas” au
devenit adevarate hit-uri printre iubitorii genului.

Doar ca, ulterior, succesul i-a invrajbit pe componentii celor
doua trupe care le-au lansat, B.U.G. Mafia si La Familia, scandal
care s-a terminat abia zilele acestea, dupa un an de procese.

Puya si Sisu pot folosi, din nou, numele care i-a
consacrat, „La Familia”, pentru ca Instanta le-a dat
castig de cauza, definitiv.