Adolescenta firavă şi aparent lipsită de personalitate Carrie este ţinută de mama sa, Margaret White – o femeie extrem de religioasă şi de conservatoare – departe de tentaţiile lumii. Asta o face pe fată vulnerabilă în cercul său de cunoscuţi de la liceu, unde este adesea ţinta batjocurii „fetelor rele”, conduse de populara Chris Hagerson. Profesoara de sport, domnişoara Desjardin încearcă în van să o protejeze. Doar o singură colegă, Sue Snell se căieşte de acţiune sale crude îndreptate împotriva lui Carrie, aşa că îl roagă pe prietenul său, Tommy Ross, să o invite pe aceasta la bal. Seara de dans se încheie însă dezastruos pentru tânără, ea căzând din nou pradă unei crude farse, iar momentul o supără atât de rău încât dă frâu liber nou-descoperitelor sale abilităţi telekinetice.
„Carrie” este al doilea lungmetraj regizat de Kimberly Peirce, şi al doilea care are în rolul principal o eroină, după „Boys Don’t Cry” (1999).