Care piețe emergente din Est?
Sectorul corporatist din statele din Europa de Est reprezinta, în continuare, o provocare pentru bancile din regiune, în condițiile în care, anul trecut, numarul creditelor acordate cu aceasta destinație a scazut în raport cu anul 2000, transmite Reuters.
Creșterea economica solida din aceasta zona, nivelul extrem de redus al ratelor dobanzilor, precum și mediul bancar competitiv creat dupa implicarea instituțiilor bancare occidentale, printre care Erste Bank, Societe Generale și HVB, ar fi trebuit sa fie suficiente pentru a încuraja companiile din Europa de Est sa apeleze la banci în vederea obținerii de finanțari necesare operațiunilor.
Din datele furnizate de bancile centrale din aceste state nu reiese însa ca lucrurile ar sta așa.
Cu excepția bancii ungare OTP, toate celelalte instituții financiare din Europa de Est s-au confruntat cu o diminuare a activitații în 2001.
Previziuni prea optimiste
Chiar daca aceste cifre pot fi uneori distorsionate de preluarea de catre stat a unor credite neperformante, cazul Slovaciei, unde creșterea de 5,5% de anul trecut a depozitelor a fost însoțita de o reducere de 20% a volumului de credite acordate, nu este singular în Europa de Est.
„Ar fi bine ca activitațile de creditare sa se intensifice, avand în vedere ca previziunile noastre optimiste, formulate anterior, nu s-au adeverit”, a declarat Pavel Kavanek, președintele bancii cehe CSOB, divizie a grupului belgian KBC.
Sectorul bancar din regiune a fost criticat, în trecut, pentru gradul prea ridicat de permisivitate în acordarea împrumuturilor.
Un mare numar de societați de stat au avut posibilitatea de a contracta în mod automat credite, chiar și în condițiile în care aveau deja împrumuturi scadente neachitate, iar autoritațile locale au format un cerc vicios, refuzand sa închida firmele nerentabile.
Înecate în lichiditați
În Cehia, spre exemplu, aceasta situație a adus sectorul bancar în pragul colapsului, numai miliardele de dolari furnizate de stat reușind sa-l readuca la un nivel care sa atraga investitorii straini. Cele mai importante șase banci din Cehia sunt, în acest moment, deținute de grupuri occidentale.
În prezent, disponibilitațile de lichiditați ale bancilor est-europene se situeaza cu opt procente deasupra plafonului minim prevazut de standardele bancare globale, în unele cazuri ajungand sa fie cu 15% mai ridicat.
Motivele pentru care acest capital nu ajunge sa fie contractat sunt lipsa unei evidențe stricte a creditelor și opacitatea rapoartelor financiare ale companiilor din regiune, care fac dificila selecția clienților de încredere.
Cei mici nu pot, cei mari nu vor
Firmele mici și mijlocii par a fi cel mai puțin convinse de avantajele contractarii de credite bancare, neștiind sa se foloseasca nici de puținul capital pe care îl dețin.
Companiile internaționale prezente în regiune, care dispun de aceasta experiența, s-au aratat, la randul lor, puțin tentate de obținerea de împrumuturi.
„Companiile straine care patrund pe piața est-europeana folosesc fonduri de la societațile-mama sau opereaza fara a contracta datorii”, a aratat Jiri Stanik, analist la Raiffeisenbank, precizand ca astfel de situații sunt extrem de raspandite în special în Cehia, în vreme ce piața bancara din Polonia a fost afectata de nivelul ridicat al dobanzilor și de perioada mai dificila pe care o traverseaza economia. Creditele, înca mai mici decat PIB
Nici situația din Ungaria nu este cu mult diferita, cu excepția principalei instituții bancare – OTP – al carei volum de credite a crescut cu 12% anul trecut, fiind stimulat de reducerea cu trei procente a ratelor dobanzilor.
Potrivit Standard & Poor’s, în Ungaria, Polonia și Slovacia dobanzile variaza între patru și cinci procente, în vreme ce în Cehia ele se situau, la sfarșitul anului 2000, la 2,5%.
În aceste condiții, anul trecut creditele acordate de bancile cehe s-au ridicat la aproximativ 50% din Produsul Intern Brut, în vreme ce ponderea lor în Polonia și Ungaria a fost de 33%, respectiv 32% din PIB.
În Uniunea Europeana, împrumuturile bancare reprezinta aproape 250% din Produsul Intern Brut.