Caracatița imobiliara

Anul trecut, o firma de tranzacții imobiliare derula lunar cel puțin 20 de vanzari sau cumparari de apartamente, terenuri sau case. În maxim o saptamana, un proprietar putea sa obțina o oferta onorabila pentru a vinde locuința, sau, în același interval, un doritor putea sa achiziționeze una. Banațenii erau obișnuiți sa lucreze cu marci germane, în timp ce regațenii utilizau dolarul american.

De aceea un apartament la Timișoara era de doua ori mai ieftin decat unul în capitala, în conformitate cu paritatea celor doua monede. Trecerea la moneda unica europeana se pare ca i-a bulversat pe banațeni.

Caci la nici doua saptamani de la scoaterea marcii germane de pe piața și apariției monedei unice Euro, locuitorii din vestul țarii au înlocuit-o subit cu dolarul american. Lipsa de încredere într-o moneda cu care nu se obișnuisera și nu facusera afaceri i-a determinat sa renunțe la ea din fașa.

Prețuri duble

Toate tranzacțiile imobiliare care se faceau înainte în marci germane se fac acum în dolari, moneda care a înlocuit Euro. Astfel, daca spre exemplu un apartament costa înainte 10.000 de D.M., costa acum 10.000 de USD și nici pe departe 5.000 de Euro cum ar fi fost firesc, daca ar fi ținut cont cineva de paritate.

Astfel, majoritatea celor care se ocupa cu tranzacții imobiliare spun ca este vorba de un prag psihologic pe care banațenii îl vor trece curand.

Dar chiar daca acest prag ar fi depașit, mai intervine însa o problema. În opinia unor patroni de firme imobiliare, prețul la apartamente este extrem de ridicat în Timișoara datorita italienilor.

” Italienii au spalat bani cumparand apartamentele din centrul orașului înca de anul trecut. Ei sunt practic responsabili de aceasta explozie a prețurilor, ei au stricat piața. Acum toți se așteapta sa vinda la italieni”, spune Mihai Fasui, patronul firmei S.C. IMO HF SRL din Timișoara.

Din cauza acestui fapt, vanzarile au scazut drastic. Firma a încheiat în șase luni de zile doar doua tranzacții imobiliare și acestea unor italieni.

„Timișorenii nu mai au putere de cumparare la astfel de prețuri, mai ales ca salariile sunt considerabil mai mici aici ca în București”, conchide același patron.

Afaceri cu terenuri

Italienii sunt ahtiați dupa terenurile arabile din Romania datorita prețului lor foarte mic (pana la 300 de USD / ha), dar și pentru fondurile europene Phare pe care le primesc pentru lucrarea acestora.

Dar daca pentru a achiziționa un imobil nu trebuie sa fii neaparat cetațean roman, pentru terenurile agricole legile Romaniei spun clar ca acestea nu pot fi cumparate decat de cei cu cetațenia romana sau cel mult cu dubla cetațenie.

De aceea italienii au strategia lor proprie: își deschid o firma împreuna cu un cetațean roman, firma în care au 50% din acțiuni. Astfel pot cumpara mii de hectare de teren arabil, iar fondurile aferente fiecarui hectar ( care pot ajunge anual pana la 1000 de Euro) sunt destinate în majoritatea cazurilor nu agriculturii, ci cumpararii de apartamente.

Astfel la un calcul simplu rezulta ca la 20 hectare cumparate pe teritoriul Romaniei le iese italienilor șmecheri cate un apartament situat în centrul Timișoarei.

La preț de nimic

Italienii au cumparat începand de anul trecut pe un preț aproape derizoriu mii de hectare de la țaranii din jurul capitalei Banatului. Astfel ei au achiziționat terenuri întinse la Remetea Mare, Gearmata, Deta, JImbolia, Carpiniș, Jamu Mare sau Iecea. Anul trecut un hectar de teren agricol se vindea chiar și cu penibila suma de un milion și jumatate de lei.

” Anul trecut eram la Deta și un țaran de acolo a vandut cinci hectare de teren cu 7. 500.000 pentru a putea sa le are pe cele cinci cu care ramasese. Mi-a venit sa ma zgarai pe ochi cand am facut actele și am încercat sa-l conving pe țaran sa ceara mai mult de la italian. S-a ajuns la doua milioane de lei pe hectar”, spune un patron al unei firme de imobiliare care a ținut sa ramana anonim.

Anul acesta prețul terenului a crescut, dar nu suficient de mult. Daca un hectar de teren arabil se vinde în Ungaria cu 10.000 de USD, în Romania abia trece de 200 de USD. Asta pentru ca foarte puțini dintre cei care poseda teren arabil au și resursele financiare necesare pentru a-l lucra.

Centrul orașului

Italienii au cumparat toate apartamentele care erau de vanzare în perimetrul catedrala Mitropolitana, Opera Romana la prețuri destul de mari: 80.000 de marci germane anul trecut și aceeași suma, dar în dolari, anul acesta. Ei au facut rost și de locuințe situate în imobilele considerate în Timișoara monumente istorice.

” Italienii au un spirit al grandomaniei foarte accentuat. Deși apartamentele pe care ei le cumpara în centrul orașului nu sunt în starea cea mai buna, totuși le prefera pe acestea tocmai poate datorita faptului ca la Roma sau la Florența n-au nici o șansa sa-și cumpere o locuința în buricul targului. Ei sunt în Italia de condiție medie din punct de vedere social și de aceea odata ajunși în Romania se cred zei”, spune un angajat al firmei S.C IMO HF SRL.

„Eu am încheiat multe vanzari de apartamente cu italienii și deja știu cum gandesc. Cu ei trebuie sa negociezi, nu ai voie sa le spui din prima ultimul preț. Ei trebuie sa creada ca au facut o afacere de fiecare data. Și pot sa spun ca majoritatea apartamentelor cumparate de ei sunt situate în centrul orașului. Periferia nu-i intereseaza”.

Deși cei care se ocupa cu tranzacții imobiliare aproape ca șomeaza astazi, ei sunt totuși optimiști. Prețurile trebuie sa revina odata la normal. Dovada, cred ei, este faptul ca momentan apartamentele nu se prea vand.

Afaceriști de succes

Paco Magnani este unul dintre cei mai puternici investitori straini din vestul țarii. El a deschis în ’95 firma agricola Erremme Agro Ferma la Jamu Mare, iar din ’96 încoace a început sa cumpere teren agricol de la țarani. Are peste 930 de ha și dorește sa ajunga la 1000. Motivul pentru care a investit aici e faptul ca pamantul se vinde aproape gratis.

„Spre deosebire de Italia unde un hectar se vinde între 15.000 și 30.000 de USD. , Romania este paradisul investitorilor straini. Cele aproape 1000 de ha le-am achiziționat în medie cu 250 de USD, aici intrand și toate taxele aferente.”

Al doilea motiv este mana de lucru ieftina deoarece în Jamu Mare are 21 de angajați care sunt foarte mulțumiți cu 150 de USD pe luna.

În ceea ce privește prețurile apartamentelor Paco recunoaște ca italienii le-au ridicat foarte mult.

„Eu mi-am cumparat unul în ’96 în care am stat împreuna cu fratele meu Luca. Anul trecut ne-am mai cumparat înca doua chiar în centru. Sunt de cinci ori mai ieftine decat la Milano, asta a fost motivul.”

Evoluția onestitații

Referitor la italienii care au pornit tot felul de afaceri din ’90 încoace, Paco Magniani vorbește foarte deschis: „În ’90 au venit macaronarii speculanți care au facut afaceri cu mobilier vechi și cu icoane și care sunt detestabili. În perioada ’91 – ’94 au venit mafioții care au înființat niște firme fantome dupa care au plecat și din ’95 încoace cred ca s-au instalat profesioniștii afacerilor, care vor și ramane. Mulți nu vor mai veni deoarece pamanturile bune s-au dat deja”.

Cat despre cumpararea apartamentelor, Paco Magniani spune ca italienii au ridicat piața datorita faptului ca și-au bagat singuri bețe în roate. „Cand un italian afla ca un alt italian vrea sa cumpere un apartament, se duce la proprietar și ridica prețul. Așa suntem noi, mai temperamentali”, concluzioneaza el.

Declarația lui Radu Radoslav, arhitectul – șef al Timișoarei

„Prețurile nu se vor micșora, din contra, vor crește în continuare. Situația este cu doua taișuri: momentan este bine pentru cei care vand strainilor deoarece se îmbogațesc, dar numai în aparența. Pentru localnicii care vor sa cumpere este foarte grav. Piața imobiliara este acum gripata.

Așa s-a întamplat și în Paris în ’90 cand englezii au investit în imobiliare pe care le-au transformat în birouri. Dupa cațiva ani parizienii au cumparat imobile în Bruxelles și i-au bulversat astfel pe belgieni.

Timișoara este acaparata în acest moment de italieni și de nemți. În marea lor majoritate cladirile istorice cumparate de italieni vor fi revandute dupa cațiva ani la un preț mult mai mare.

Italienii fac acum specula imobiliara. O soluție ar fi ca primaria sa cumpere imobilele considerate monumente istorice. Dar este o utopie deoarece administrația locala nu are atația bani.”

Viitor prosper

Vereb Iosif are o firma de consultanța în afaceri și are clienți în special italieni care vor sa investeasca în Banat. El crede ca ei sunt responsabili cu dinamizarea orașului din punct de vedere economic ceea ce este un lucru bun.

„Chiar daca Timișoara a devenit cel mai scump oraș din țara și pe moment e rau pentru cei care traiesc dintr-un salariu, lucrurile se vor aranja. Italienii care sunt acum în Timișoara au în cea mai mare parte intenții bune și orașul nostru va prospera.”

Mai scumpe ca la București

Daca în București se poate cumpara un apartament cu doua camere pe Magheru la 10.000 de USD în Timișoara cu aceasta suma se poate achiziționa doar o garsoniera, dar nu în centru, ci într-unul din cartiere. Prețul unui apartament cu doua camere variaza între 12. 000 USD și 28.000 USD în funcție de zona în care este plasat. În centrul orașului un apartament poate ajunge pana la 120.000 USD.

Melania Kaitor [Banateanul]