Căpitanul Sky şi lumea viitorului
Dacă atmosfera vă aduce puţin aminte de “Sin City”, există şi o explicaţie: ambele pelicule au fost în întregime filmate pe ecran albastru, cu camere digitale High-Definition. Totul, în afară de personajele principale, este generat pe computer. Lucrul a durat fix 29 de zile, căci nu au fost folosite decoruri sau locaţii adevărate. Pînă şi figuranţii au fost filmaţi separat, fără să interacţioneze cu protagoniştii sau între ei, astfel încît să poată fi “manipulaţi” la montaj după placul regizorului. Nici măcar personajul negativ nu e real (sau, de fapt, nu mai e) acesta fiind interpretat de Sir Laurence Olivier, care a murit în 1989, adică cu 15 ani înainte să se strige primul “Motor!”. Ideea e că Jude Law şi-ar fi dorit să joace cu marele actor, iar regizorul Kerry Conran i-a făcut pe plac. Pentru a-l “recrea” pe Olivier, s-au folosit imagini de arhivă ale acestuia prelucrate, bineînţeles, pe computer. Deşi rolul ei a însemnat doar trei zile de filmare, Angelina Jolie s-a pregătit vorbind cu mai mulţi veterani de război şi piloţi britanici, pentru a-şi însuşi manierele lor. De asemenea, s-a abătut un pic de la scenariu, adăugînd cîteva elemente de argou folosite în acea perioadă.
Întoarcere în viitor
Acţiunea e situată în New York-ul anului ’39, însă, pe lîngă faptul că pe sus zboară roboţi supersofisticaţi, întreaga istorie este idealizată – nu există nici un semn că Germania s-ar pregăti de război sau că America ar fi în pragul unei depresiuni economice. Regizorul nici măcar nu s-a obosit să viziteze New York-ul zilelor noastre, oraşul din film fiind recreat după fotografii vechi.
Filmul săptămînii
sîmbătă, 00.15, PRO TV