Capitalul strain a patruns puternic în miezul economiei
Investitorii straini au intrat cu îndrazneala în industriile intensive din punct de vedere al capitalului, cu ponderi importante la formarea Produsului Intern Brut al României, achizițiile și majorarile de capital în companii românești atingând valori record.
OMV (Austria) și Renault (Franța) domina topul subscrierilor de capital strain în companii românești, care au ajuns la un nivel de 2,25 miliarde euro la finele lui 2004, în creștere cu 46%, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Oficialii Agenției Române pentru Investiții Straine (ARIS) estimeaza un vârf al investițiilor straine în 2004 la 3,7 miliarde euro, dublu fața de anul anterior. Pentru acest an, este prognozat un nivel de 3,1 miliarde euro.
Daca în alți ani cifrele aratau sec lipsa de interes a investitorilor strategici fața de piața româneasca, acum statisticile și realitatea vorbesc despre același lucru: fabricile, rafinariile, combinatele siderurgice, bancile, lanțurile de retail sau operatorii de telefonie sunt în cea mai mare lor parte în portofoliul unor jucatori de talie internaționala.
Fluxul de capital din Occident a revigorat principalii actori ai economiei – Petrom, BCR, Sidex sau Dacia, la care se vor adauga în perioada urmatoare Electrica, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord. Privatizarea celei mai mari companii românești – firma petroliera Petrom SA a fost tranzacția care a mișcat faliile economiei naționale.
OMV a platit statului român 669 milioane euro pentru achiziția unei treimi din acțiunile companiei petroliere și a participat cu un aport de capital de 830 milioane euro pentru a-și majora deținerea pâna la 51%.
Afacerea Petrom – OMV este în topul fuziunilor și achizițiilor din Europa Centrala și de Est. Majorarea capitalului Petrom de catre OMV a adus capitalizarea bursiera a Petrom la București la nivelul cumparatorului, de circa 6,7 miliarde euro.
În plus, tranzacția a propulsat Austria pe locul doi în topul țarilor de rezidența a investitorilor, conform datelor ONRC.
Producatorul francez Renault, proprietarul fabricii de automobile Dacia Pitești din 1999, a pompat în 2004 cei mai mulți bani de la venirea sa în România. Prin doua majorari succesive de capital, investiția Renault la Dacia s-a ridicat la 218 milioane euro, valoare anuala record fața de anii anteriori. Fondurile au fost folosite pentru implementarea proiectului Logan, prima mașina complet noua produsa la Pitești de la venirea francezilor.
O alta majorare de capital record a fost cea operata de catre operatorul de telefonie mobila Telemobil pentru dezvoltarea rețelei Zapp, valoarea ridicându-se la 217,4 milioane euro.
Giganți europeni precum Enel (Italia), Gaz de France (Franța) și E.ON (Germania) au intrat în forța pe piața energiei din România, câștigând licitațiile pentru privatizarea unor distribuții de gaze și de electricitate. Aceste tranzacții semnate anul trecut nu au intrat nici pâna acum în forța, astfel încât aportul de capital al acestor investitori va fi contabilizat în acest an.
Toți acești investitori strategici cauta sa se poziționeze cât mai bine pe cea de-a doua piața din regiune ca marime și cu spectrul aderarii la Uniunea Europeana foarte aproape.
Pe piața bancara, banca ungara OTP a cumparat RoBank și a pus piciorul în România, moment tatonat în ultimii ani. Tot aici, Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și International Finance Corporation (divizia de investiții a Bancii Mondiale) au intrat ca acționari la cea mai mare banca din sistemul local – Banca Comerciala Româna (BCR).
Operatorul german de retail Kaufland a facut o subscriere de capital de 48 milioane euro pentru dezvoltarea unei rețele în România.
Dinu Patriciu, președintele și principalul acționar al grupului petrolier Rompetrol, a fost forțat sa-și mute sediul fiscal din Olanda în România la finele anului trecut pentru ca grupul sau nu era încadrat ca holding de legislația fiscala a statului membru al Uniunii Europene. Astfel, a înființat Rompetrol Financial Group SRL cu o subscriere de capital de 73 mil. euro, noua companie urmând sa fie „veriga de legatura” între companiile grupului și Rompetrol Group BV.
Sectorul siderurgic a fost și el „ținta” capitalului strain rulat în special de grupul anglo – indian Ispat și rușii de la TMK, ce au preluat Combinatul Siderurgic Reșița (CSR).
Pe de alta parte, grupul german de materiale de construcții HeidelbergCement și-a regrupat operațiunile locale, unindu-și companiile de pe piețele cimentului, betoanelor și agregatelor într-o structura integrata de tip holding – Carpatcement Holding SA.
Investiții straine de peste 10 miliarde euro
Valoarea capitalului social subscris dupa participarea investitorilor straini în companii indica la finele anului trecut un sold existent de 9,95 miliarde euro în 107.398 de companii.
Pe sectorul bancar, activeaza de asemenea investitori strategici puternici. Grupul financiar francez Societe Generale, Raiffeisen Bank – Austria, noi intrații de la OTP sau italienii de la Unicredit au ocupat poziții pe piața locala.
SocGen a preluat Banca Româna pentru Dezvoltare (BRD), a doua banca din sistemul local. Privatizarea Casei de Economii și Consemnațiuni, unde tocmai a fost desemnat consultantul ce va asista statul la acest proces, și intrarea unui investitor strategic la Banca Comerciala Româna, cea mai mare banca de pe piața româneasca, este de așteptat sa aduca noi intrari de capital strain și o „limpezire” a pieței la vârf.
Cimentul a atras 800 mil. euro
Cei trei jucatori internaționali, care își împart acum piața interna în mod aproape egal, au intrat în perioada 1997 – 1998. Industria cimentului s-a privatizat atunci în aproape jumatate de an.
O industrie capital intensiva a atras în interval de circa șapte ani aproximativ 800 milioane de euro din partea Lafarge (Franța), Holcim (Elveția) și HeidelbergCement (Germania) în operațiuni de producere a cimentului, betoanelor și agregatelor.
Fiecare dintre cei trei investitori are în proprietate câte trei fabrici de ciment, pe o piața cu vânzari anuale estimate la 250 milioane euro.
Retailul, printre perfomeri
Lanțurile de retail straine au intrat în România din 1996 încoace și au investit circa 800 milioane euro în dezvoltarea unei noi forme de comerț. Operatori precum Metro, Carrefour, Cora, Selgros, Billa și alții au construit rețele de retail pe o piața în care desantul de investitori continua.
Operatorii germani Kaufland și Tengelmann au anunțat planuri masive de investiții în urmatorii ani, în valoare de 500 milioane euro, respectiv 200 milioane euro. Este așteptata și intrarea altor jucatori europeni de calibru pâna la intrarea României în Uniunea Europeana pe segmente nesaturate înca ale pieței de profil.
Auto, catalizator pentru un miliard de euro
Intrarea grupului francez Renault în 1999 a dat un impuls suplimentar evoluția industriei de automobile. Preluarea uzinelor Dacia Pitești de catre Renault și angajamentul de a dezvolta noi modele sub marca Dacia a ridicat miza investițiilor la un nivel ce trece de un miliard de euro.
Programul de investiții derulat la Pitești, inclusiv lansarea modelului Logan, a atras ca un magnet investiții din partea producatorilor straini de componente auto, care s-au poziționat sau se poziționeaza ca furnizori ai grupului francez.
Companii precum Continental, Delphi Packard, INA Schaeffler, Draexlmaier, Sumitomo sau Yazaki au investit în fabrici de componente auto în România.
Telecom
Investitorii straini au pompat în zona de IT&C, creditata ca una dintre industriile cu o rata mare de dezvoltare în viitor, minim doua miliarde euro în ultimii 12 ani, conform unor estimari pe baza datelor din piața.
OTE, acționarul majoritar de la Romtelecom, operatorii de telefonie mobila Connex, Orange și Zapp au beneficiat de importante aporturi de capital strain.
Ce domenii sunt de viitor
Domeniile preferate de investitori vor fi dintre cele care utilizeaza forța de munca în regim intensiv, inclusiv firmele din domeniul tehnologiei informației care folosesc forța de munca cu grad înalt de calificare, dar și sectorul utilitaților – distribuție de electricitate, gaze, apa – vor atrage investitorii pe masura deschiderii acestor sectoare și oferirii la privatizare a societaților din sector, spun analiștii. Banci și asigurari, energie, auto, construcții, metalurgie, siderurgie și, eventual, multe din industriile conexe acestor sectoare. Acesta este topul preferințelor investitorilor straini.
Sectorul serviciilor financiare în general și cel bancar în particular sa fie pe o curba de creștere care sa depașeasca rata de creștere a PIB în urmatorii ani, estimau la finele anului trecut experți din cadrul firmei PricewaterhouseCoopers, cea mai mare firma de audit și consultanța din lume. Lansarea privatizarilor din domeniul producției de energie electric, incluzând aici și societațile mixte din domeniu care se bazeaza pe dezvoltari de tip greenfield, vor conduce – în cazul în care vor fi încheiate cu succes – la investiții masive.
O pondere importanta din numarul companiilor care au facut investiții straine peste un milion de euro în ultimul semestru au avut-o sectoarele mai puțin spectaculoase pâna acum: industria agro-alimentara -5%, sectorul medical -4%, metalurgia -5%.
Este de așteptat ca nivelul invesțitiilor straine directe sa înregistreze o creștere, în linie cu percepția din ce în ce mai buna cu privire la stabilitatea politica și economica cu impact direct asupra percepției riscului asociat unei investiții în România.
În industria alimentara, Nestle România a fost anul trecut compania care a facut cea mai mare majorare de capital social, de aproape 9 milioane de euro. Majorarea de capital a avut loc în luna decembrie și are ca scop continuarea investițiilor pe piața româneasasca, în principal în fabrica de napolitane Joe de la Timișoara. Astfel, începând din acest an, în fabrica Joe din Timișoara în afara de napolitane vor fi realizate și alte produse sub aceasta marca.
De asemenea, potrivit lui Paul Nuber, directorul general al Nestle România, vor fi aduse și produse în România și alte game de produse din portofoliul companiei elvețiene, iar compania exploreaza și noi posibilitați de afaceri pe piața româneasca. Nestle România a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 62 de milaione de euro dupa o creștere de 52% fața de anul 2003. O alta companie din industria alimentara care și-a majorat semnificativ capitalul social a fost Chipita România, care operat o majorare de peste 3,5 milioane de euro în luna aprilie a anului trecut, potrivit datelor ONRC.
Banii au fost utilizați pentru extinderea capacitaților de producție, prin achiziționarea unei linii de croissante mici. Chipita România are o cifra de afaceri de circa 20 de milioane de euro pe piața româneasca. Dintre multinaționalele de bunuri de larg consum, cea mai mare majorare de capital a fost facuta de Unilever South Central Europe, de peste 11 milioane de euro. Compania USCE cuprinde mai multe țâri din regiunea Balcanilor (Albania, Bulgaria, Bosnia-Heregovina, Macedonia, Moldova, România și Serbia-Muntenegru), însa România reprezinta peste 90% din cifra de afaceri a companiei.
Fiind și centrul regional al companiei, România va atrage cea mai mare parte a investițiilor pregatite de companie. Unilever are o cifra de afaceri de peste 90 milioane de euro pe piața româneasca și activeaza pe piața precum deodorante, detergenți, pasta de dinți, dar și produse culinare sau margarina. Mișcarea Unilever a venit dupa ce cu un an mai devreme, în septembrie 2003, rivalul american Procter & Gamble, își reducea capitalul social din România de 11 ori, la circa 200.000 de euro. Aceasta dupa ce compania a ajuns la concluzia ca filiala din România a companiei este capabila sa se autofinanțeze.
Investiții straine în industria farmaceutica
Britanicii de la GlaxoSmihtKline au operat o majorare de capital social de 16,4 milioane de euro în cadrul producatorului de medicamente Europharm, deținut integral de britanici, în luna mai a anului trecut.
Pachetul majoritar de acțiuni al Europharm a fost achiziționat, pentru 27 de milioane de euro, în 1998, de catre compania britanica SmithKlineBeecham, care a devenit ulterior, în 2000, GSK în urma fuziunii cu GlaxoWellcome. Principalii vânzatori din 1998 au fost atunci compania americana Largo Import – Export, care deținea 50% din acțiuni, și Mihai Miron. Europharm a început sa produca în 1995, dupa ce Miron s-a asociat Largo Import – Export, iar trei ani mai târziu era deja una din cele mai importante companii de pe piața, cu o cota de 5%, substanțiala daca se ia în considerare gradul mare de fragmentare a pieței.
Prima etapa a procesului de modernizare a fabricii Europharm de la Brașov a reprezentat inaugurarea unei noi linii de fabricație, în 2002, în urma unei investiții ce se ridica la peste 13 milioane de euro și care a început în 1998. Facilitațile de producție ale Europharm au obținut certificarea GMP (Good Manufacturing Practice), având o capacitate de 450 milioane tablete și 200 milioane de capsule pe an.
De la inaugurarea fabricii și pâna în prezent, au fost investiți aproximativ 3 milioane euro pentru achiziționarea de noi echipamente de producție, pentru îmbunatațirea departamentelor de calitate, peste 100.000 de euro fiind alocați pentru pregatirea profesionala a celor 320 de angajați. La sfârșitul anului trecut, ungurii de la Gedeon Richter au majorat capitalul social al diviziei din România de doua ori, în doua luni, cu aproximativ 7,3 milioane de euro.
Gedeon Richter a început sa produca în România în 1998, odata cu achiziția fabricii Armedica de la Târgu – Mureș. Conform reprezentanților Gedeon Richter, grupul a investit pâna în prezent peste 15 milioane de euro în modernizarea și extinderea fabricii.
Achiziția de la Târgu Mureș a fost prima capacitate de producție achiziționata de Gedeon Richter în Europa de Est, pe criterii de proximitate geografica și potențial al pieței românești.Au urmat fabrici în Polonia, Rusia și Ucraina. Cea de la Târgu Mureș însa este singura, în afara granițelor Ungariei, care desfașoara activitați de cercetare și dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea nu reprezinta însa mai mult de 5% din costurile totale ale companiei românești.
În luna noiembrie a anului trecut, slovenii de la Lek Pharmaceuticals au majorat capitalul social al subsidiarei din România cu 1,5 milioane de euro.
Totodata, din 2001 și pîna în prezent, compania slovena a investit în România mai mult de 22 milioane de euro, grupul deținînd doua fabrici de antibiotice la Tîrgu-Mureș.
Adrian Mîrșanu
Ziarul Financiar