Când s-au folosit prima dată rachetele

Apa din aspensor iese într-o direcție. Această forță împinge aspensorul în direcția opusă. Într-o rachetă, combustibilul sau explozibilul exercită o forță într-o direcție, iar aceasta împinge racheta în direcția opusă.

Racheta nu este o invenție modernă, ci este una chiar veche. Chinezii sunt cei care au inventat-o si o foloseau pentru focuri de artificii în urmă cu 800 de ani. Curând a devenit cunosc ută și în țările indiene și arabe. Prima înregistrare oficială a rachetei este în Europa de Vest în anul 1256 d.Hr.

Primele utilizări ale rachetelor în război se făceau pentru a trimite săgeți aprinse către inamic, în timpul războiului. Chinezii le foloseau în luptele cu mongolii. Racheta era un tub din bambus plin cu praf de pușcă. Acest tip de rachetă era folosit și pe post de semnal luminos de către soldați și marinari, deși nu mai erau pe câmpul de luptă.

În 1802, căpitanul armatei britanice a aflat cum au atacat trupele britanice India cu rachete. Așa i-a venit ideea să le încerce. Experimentul a fost un succes care s-a extins rapid și spre armatele europene și spre cele americane.

În Europa, acestea au fost folosite în bătălia de la Leipzig, în care Napoleon a fost învins. În Statele Unite, englezii au folosit rachetele de război în bombardarea fortului McHenry în Baltimore Harbor. Așa se explică și cuvintele din imnul național al SUA în care racheta este amintită.

În timpul secolului 19, artileriea a devenit mai puternică și mai precisă și a înceut să înlocuiască rachetele care au fost ulterior de folos în Al Doilea Război Mondial.