Caldura ținuturilor de gheața

de Cora Sevianu

De când a plecat în Canada, în urma cu 16 ani, George Freundlich a devenit un mic abasador al Clujului. În țara lui adoptiva a devenit o celebritate: cânta în doua orchestre, e directorul a patru spitale și calatorește prin toata lumea, dobândund chiar faima unui „explorator modern”. A vizitat pâna acum toate cele cinci continente și, indiferent cu cine sta de vorba, de la președinți de stat, la vedete sau oameni obișnuiți, el povestește cât de frumos e orașul în care s-a nascut: Cluj, capitala Transilvaniei. Pe urma, în fiecare an, vine acasa, în vacanța, cu mii de poze și povești de prin locurile pe unde a umblat. De aceasta data, CLUJEANUL s-a oprit la o povestire de sezon.

Nu exista nume de familie!

Indiferent în ce colț al globului ar calatori, una dintre primele întrebari pe care doctorul Freundlich le pune celor pe care-i întâlnește e: „Sunt români pe aici?” Același lucru l-a facut și în Islanda când, la Reykjavik, unde se afla la un congres medical, a fost invitat într-o seara la un spectacol de opera. Spre marea lui surprindere, raspunsul la întrebarea „clasica” a fost: „Da!”. Era vorba despre un cotrabasist din București, stabilit de foarte mulți ani în Islanda, Ioan Stupcanu: „În Islanda, se stabilesc foarte puțini straini. Cei care o fac, sunt sfatuiți sa-și ia nume islandeze. E o chestiune de politețe”, spune calatorul clujean. Așa ca, Ioan Stupcanu a devenit Johannes Georgsson. „În Islanda, nu exista nume de familie. Numele sunt compuse din numele tatalui plus (fiu) sau (fiica). Așa ca, pentru ca pe tatal românului îl chema Gheorghe, Stupcanu a devenit, în islandeza, Johannes Georgsson. Adica Ioan, fiul lui Gheorghe”, explica doctorul Freundlich.

O altfel de carte de telefon

Strainii care viziteaza Islanda sunt, la început, puțin derutați. Mai ales daca vor sa dea un telefon. Membrii aceleiași familii au nume diferite. În cartea de telefon persoanele sunt cautate dupa prenume, nu dupa nume. „E una dintre cele mai civilizate țari pe care le-am vizitat. Teoria mea personala e ca forța lor fizica și dragostea lor pentru cultura e rezultatul combinației dintre primii vikingi și calugarii irlandezi care au venit sa încreștineze țara”, explica medicul. Așa ca Islanda a urcat rapid în topul țarilor favorite ale lui George. S-ar întoarce oricând acolo, sa stea la taclale cu președintele țarii, sa se plimbe cu sania trasa de câini sau sa-și masoare puterile cu cel mai puternic om din lume.

Primul parlament din lume

Doctorului Freundlich nu-i scapa, oriunde ar merge, nici un obiectiv turistic, așa ca nu putea rata locul unde a fost înființat primul parlament din lume, numit Althing. În anul 932, într-un amfiteatru natural, la Thingvellir, se întâlneau clanurile islandeze și își alegeau conducatorii. Pentru ca nici unul dintre conducatori sa nu abuzeze de putere, Althing-ul nu avea armata sub comanda sa. Dar, în 1262, regele Haakon al Norvegiei a cucerit insula. Au urmat 600 de ani cumpliți pentru Islanda. Erupții vulanice, epidemii de ciuma și atacuri ale piraților au decimat populația. În 1397, a intrat sub stapânirea daneza. Abia în 1918 Islanda și-a recâștigat independența. În 1944, a devenit republica.

Alte recorduri Islandeze

– 11 % din suprafața țarii e acoperita de ghețari; – pe țarmurile insulei sunt peste 100 de fiorduri, iar pe râurile care strabat țara sunt peste 10.000 de cascade; – prima țara din lume în care o femeie a fost aleasa președinte de stat. Vigdis Finnbogadotir, în 1986, realeasa patru ani mai târziu; – sistemul de încalzire și apa calda al Islandei se bazeaza pe izvoarele termale. Este extrem de ieftin, nepoluant și gratuit pentru populație; – islandeza e vechea limba a vikingilor (Old Norse); – peste jumatate din populația țarii (280.000 locuitori) traiește în capitala Reykjavik; – e una dintre țarile cu cel mai ridicat nivel de trai și speranța de viața a populației e cea mai ridicata de pe glob: 80 de ani pentru femei (fața de 73 de ani în România), 74 de ani pentru barbați (fața de 66 de ani în România).(Clujeanul)