Buenos Aires s-a transformat într-un oraș mort

08 04. 2002, 17:57
Deprecierea monedei naționale, peso, a provocat o creștere mare a prețurilor, în timp ce salariile populației au ramas la fel de mici. Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost de aproape 50% din decembrie încoace. Inflația a devenit insuportabila

Deprecierea monedei naționale, peso, a provocat o creștere mare a prețurilor, în timp ce salariile populației au ramas la fel de mici. Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost de aproape 50% din decembrie încoace. Inflația a devenit insuportabila pentru medicamente.

În ceea ce privește serviciile publice, toate privatizate – apa, electricitate, telefoane, transporturi – companiile care le furnizeaza se lupta cu guvernul țarii pentru a-și mari tarifele.

Bancile, simbolul liberalismului neînfranat practicat de guvernele argentiniene de la începutul anulor ’90, și-au acoperit acum vitrinele cu placi de lemn sau cu bariere metalice.

Bancile erau nevoite sa-și schimbe în fiecare saptamana vitrinele sparte de pietre – pentru ca astfel își exprima populația care avea economiile depuse acolo mania fața de interdicția de a-și retrage depozitele, blocate din decembrie.

Supermagazinele, jefuite în mod constant, au urmat exemplul bancilor. Telefoanele publice, sistematic distruse, nu mai sunt utilizabile în prezent.

Ele reprezinta, în viziunea locuitorilor din Buenos Aires, simbolul prezenței firmelor straine în țara. France Telecom, de exemplu, este acționarul majoritar la operatorul argentinian Telefonica. Consumul populației a scazut cu 47% în februarie, fața de aceeași perioada a anului trecut, aducand micii comercianți la limita falimentului.

De altfel, marile artere comerciale ale capitalei sunt practic parasite. Numai strada Florida a fost martora închiderii a 22 de magazine, în ultimele saptamani.

Agențiile imobiliare și-au închis și ele porțile. Statul le-a confiscat toate economiile, iar bancile le-au blocat toate tranzacțiile.

„Priviți strada Santa Fe – în anii ’60 era uan dintre strazile cele mai șic din lume, iar acum cinci ani era numita Champs-Elysees-ul din Buenos Aires. Acum peste jumatate dintre magazine sunt închise, sunt vagabonzi peste tot,” a spus Lucia, o studenta argentiniana la stiințe politice, care a fost agresata și jefuita de cei 100 de peso pe care-i avea la ea.

Totuși ea se considera norocoasa ca a scapat așa de ușor. Buenos Aires nu mai este cel mai sigur oraș din America Latina.

„Ce este mai rau pe strazi, sunt chipurile oamenilor fara nici o speranța în viitor,” fața de care Lucia se considera privilegiata – ea are resursele necesare pentru a pleca la vara la fratele ei în Europa. Criza economica argentiniana nu are o cale de ieșire atata timp cat guvernul țarii nu aplica masurile politice foarte costisitoare pentru putere, este de parerea lui Thierry Apoteker, economist specialist în țari cu grad ridicat de risc, citat de Le Figaro.

Argentina trebuie neaparat sa renunțe pentru o perioada la liberalizarea capitalurilor pentru a nu mai fi afectata de fluctuațiile piețelor financiare.

Însa aceasta este o masura care care va fi contestata de clasa înstarita a țarii, care a profitat de libertatea mișcarii de capital pentru a scoate fonduri importante din țara.

Aceasta clasa sociala reprezinta susținatorii partidului peronez, aflat la conducerea țarii de la începutul acestui an.

De asemenea, autoritațile de la Buenos Aires trebuie sa reformeze piața forței de munca, care acum este foarte rigida, împiedicand crearea de noi locuri de munca.

Însa sindicatele, alt susținator ai partidului aflat la conducere, se opun. Pe scurt, partidul lui Eduardo Duhalde este ostaticul acestor grupuri de presiune.

Fondul Monetar Internațional, prezent printr-o misiune la Buenos Aires, a transmis un mesaj clar Argentinei – „nu va faceți iluzii, nu este nimic de negociat”.

Reprezentanții FMI-ului au venit doar pentru a identifica problemele care ar putea fi rezolvate. Președintele argentinian Eduardo Duhalde considera ca „fara un ajutor din partea FMI ne va fi extrem de dificil sa ieșim din criza”.

În țara au avut loc mișcari de strada împotriva foametei, schimbari de guverne, devalorizarea monedei naționale (67% de la începutul anului) și blocajul conturilor bancare care a asfixiat economia.

Elena StanciuZIARUL FINACIAR