Bucurestenii au trecut prin ApaAerFoc

În prima seară au făcut balet în aer, apoi au vorbit despre viață, iubire și moarte – cu Bătrânul, Îngerul și Moartea pe picioroange -, după, s-au oglindit în lacul Tineretului ca într-un vis și, în final, cu o mașinărie sinistră s-au aruncat în gol. Patru trupe din țări diferite, cu abordări suprarealiste distincte au făcut un întreg din patru episoade în cadrul festivalului de teatru în aer liber „ApăAerFoc”.

Trupa Strange Fruit din Australia a deschis festivalul în 14 iulie cu un balet suprarealist. Șase actori, țintuiți în dansul lor de bare elastice au umplut aerul de culoare, ca niște păpuși uriașe, ilustrând mici povești romanițioase, iubiri găsite și pierdute în timpul unui balet zburător.

Asas do destino (Aripa destinului), cel de-al doilea spectacol, prezintă povestea Bătrânului, care ghidat de Îngerul său păzitor aleargă după absolut, simbolizat de pana Îngerului. Îngerul îl tachinează, alergându-l într-un joc absurd până cand Bătrânul cade și cu toate că Îngerul luptă din toate puterile, omul este luat de Moarte. Bătrânul își regăsește Îngerul, de data aceasta ca semn feminin în Rai. Îngerul îl testează din nou pe bătrân și constată că Bătrânul nu dorește decât apropierea pământească și să-și alunge singurătatea – Bătrânul îi pune fericit un voal Îngerului. În acel moment, Îngerul, sfâșiat de durere renunță la Bătrân, care ajunge amețit și amăgit chiar în brațele Îngerului Morții. Teatro Ka din Portugalia a folosit în ilustrarea poveștii atât elemente postmoderne, picioroangele și costumele, dar și jocul actoricesc care a fost pus în lumină și nu estompat de elemente de acrobație.

O lume în care totul plutește în unde amețitoare, în care spaima, dragostea, infinitul și absurdul sunt dublate reflectându-se în luciul apei a fost creată de trupa Ilotopie, multiplicând mitul lui Narcis. Un biciclist, un îndrăgostit, un grădinar, o vânzătoare de flori, o mamă și alte personaje au glisat pe suprafața lacului ieșind și intrând ca într-un labirint, creând o explozie de viață prin lumini și culoare. Un îndrăgostit a deschis la nesfârșit uși pentru a ajunge la ființa iubită, însă îndată ce închidea una, noi și noi uși se roteau din lac în fața sa. Un grădinar a împins mașina de tuns iarbă pe suprafața moale, în timp ce un altul a spălat luciul apei până la epuizare. Narcis, însuși, încadrat într-un costum de clovn, s-a oglindit de mai multe ori, însă s-a scurs în lac împreună cu celelate personaje.

În finalul festivalului, spectacolul „Salto Vitale”, oferit de trupa olandeză Tuig a încheiat serile onirice din Parcul Tineretului, cu o abordare tehnică și mecanică o unei probleme filosofice fundamentale: liberul arbitru. Cercetătorul, plasat în centrul unei mașinării infernale, inițial sub forma unei farfurii zburătoare, reușește cu ajutorul unor asistenți, să se înalțe. Asistenții reușesc să-l ridice pe Cercetător până la cer, prin diferite mecanisme, un balansoare, prin mânuirea unor spițe cu foc și o bandă de alergat cilindrică, într-un crescendo a tensiunii dramatice. Acesta, odată ajuns sus, renunță rând pe rând la toate lucrurile familiare, se dezbracă de tot ce a „cărat” și adunat în timpul vieții, după care se aruncă în gol. Zborul său este lin, cilindric, permițându-i să se bucure de „cădere” și chiar de alegerea pe care a făcut-o.

Festivalul „ApăAerFoc”, organizat în perioada 14 iulie – 5 august, de către Institutul Cultural Român, s-a desfășurat în Parcul Tineretului din București, în prezența a mii de spectatori.

Mediafax