BNR reduce dobânda la 16,5% chiar cu riscul inflației

Doua zile iau trebuit Bancii Naționale pentru a se hotarî cum sa calibreze primele masuri de politica monetara la început de an: reducerea ratei dobânzii de intervenție cu 0,5 puncte procentuale, pâna la 16,5%, combinata cu scaderea de la 30% la 25% a nivelului ratei dobânzii la facilitatea de creditare (rata lombard), și nu în ultimul rând diminuarea ratei dobânzii bonificate la rezervele minime obligatorii în lei constituite de bancile comerciale la BNR, de la 6% la 4%.

Deciziile Consiliului de administrație al Bancii Naționale a României s-au bazat pe analiza evoluțiilor recente ale ansamblului indicatorilor economici și perspectivele acestora pentru anul 2005.

Potrivit unui comunicat al bancii centrale, în ședința din 14-15 ianuarie 2005, proiecția pe termen scurt a ratei inflației „a fost reconfigurata, aceasta înglobând și efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea prețurilor administrate, evoluția cursului de schimb al leului și creșterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare”.

BNR nu explica în ce consta „reconfigurarea”, mulțumindu-se sa menționeze ca aceasta a pornit de la temperarea ritmului de creștere a prețurilor de consum în ultimele doua luni din 2004, așa încât rata anuala a inflației a coborât în decembrie la nivelul de 9,3% și s-a încadrat astfel într-o marja de variație „acceptabila” fața de obiectivul asumat (9%).

„Accelerarea din ultimele luni a dezinflației a permis Consiliului de administrație al BNR sa decida reducerea ratei dobânzii de intervenție (n.r platita la depozitele atrase pe o luna de la bancile comerciale ) cu 0,5 puncte procentuale, pâna la nivelul de 16,5%”, se spune în comunicatul bancii centrale.

În ultimele 12 luni, rata dobânzii de intervenție s-a redus cu 4,75 puncte procentuale, fața de o scadere cu 4,80 puncte procentuale a ratei inflației.

Cu toate acestea, BNR întrevede „menținerea riscurilor unor presiuni inflaționiste”, având în vedere „evoluțiile din ultimele luni, ca și cele de perspectiva ale factorilor cererii agregate și ale elementelor de cost ale ofertei”. „Aceasta determina pastrarea conduitei prudente a politicii monetare necesare atingerii obiectivelor de inflație, inclusiv într-o perspectiva mai îndelungata, în condițiile continuarii pregatirilor pentru trecerea la țintirea directa a inflației”, se mai spune în comunicatul amintit.

Cum citește piața deciziile anunțate de BNR și cum se vor reflecta acestea în evoluția dobânzilor practicate de bancile comerciale în relația cu clientela? Parerile sunt relativ împarțite, însa exista și câteva puncte clare de convergența: banca centrala este hotarâta sa continue pregatirile în perspectiva liberalizarii depozitelor în lei pentru nerezidenți pâna în aprilie, încearca sa faca mai puțin atractive aceste depozite prin reducerea dobânzilor și în același timp ține cont de riscurile legate de inflație prin pastrarea unui pas prudent de scadere a dobânzii de intervenție.

Numeroși analiști considera ca ne putem aștepta în perioada urmatoare în primul rând la scaderi ale dobânzilor la depozite și mai puțin la creditele în lei. În același timp, BNR ar dori ca bancile comerciale sa se arate mai sensibile la reducerile dobânzii de intervenție și sa diminueze astfel atractivitatea creditului în valuta, stimulata oricum de tendința de întarire a leului.

„Pâna nu se umbla la costurile operaționale, nici o banca nu da substanțial în jos dobânzile la creditele în lei. Apoi exista în continuare o cerere foarte mare, mai ales de credite de consum, chiar la dobânzi de 30-40%”, spune Paul Prodan director executiv la ING Bank România.

El crede ca am putea vedea dobânzile în jos în masura în care se vor menține rate de circa 10% la depozitele interbancare pe o zi, respectiv de 16,5% la cele pe o luna atrase de BNR.

„BNR se afla într-un mare cerc vicios: daca da drumul prea mult la dobânda, ies din piața bani mulți, aduși de nerezidenții care au gasit modalitați de a plasa la scadențe scurte; daca lasa lei în piața, se inflameaza inflația”, comenteaza Prodan.

Cad dobânzi! Întâi la depozite
„Reducerea dobânzii de intervenție cu 0,5 puncte este o veste buna, pentru ca refuzul BNR de a atrage bani la sfârșitul saptamânii inducea ideea unei precipitari a scaderii dobânzii. Chiar și așa, avem confirmarea ca prioritatea numarul unu a bancii centrale este pregatirea pieței monetare pentru liberalizarea contului de capital, și apoi abordarea inflației”, apreciaza Radu Craciun, analistul -șef al ABN Amro România.

El crede ca reducerea cu doua puncte procentuale a dobânzii platite de BNR pentru rezervele minime obligatorii depuse de bancile comerciale, nu va avea un impact foarte important asupra scaderii dobânzilor la depozitele atrase de banci de la clienții nebancari.

Mihail Ion, șeful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank, considera ca BNR a gasit o soluție de compromis la doua probleme: pe de o parte, presiunile inflaționiste, antrenate inclusiv de reducerea taxarii, care lasa mai mulți bani de consum, ar cere un ritm de scadere a dobânzii mai redus decât cel dorit; pe de alta parte, liberalizarea contului de capital în aprilie atrage necesitatea reducerii dobânzii la depozitele în lei, pentru a le face mai puțin atractive în ochii nerezidenților tentați de plasamente speculative. El spune ca reducerea dobânzii de intervenție cu 0,5% este sub așteptari, în timp ce scaderea dobânzii la rezervele minime obligatorii de la 6% la 4% genereaza costuri suplimentare pentru banci, care vor primi mai puțini bani pentru lichiditațile imobilizate la BNR și le vor compensa prin scaderea dobânzilor la depozite constituite de clienți.

„Reducerea dobânzii de intervenție cu 0,5% combinata cu reducerea de 2% a dobânzii la rezervele minime obligatorii în lei, ar putea antrena scaderea dobânzii la depozitele clientelei cu un punct procentual. Practic, BNR determina bancile sa împinga în jos dobânda la depozite și în același timp dobânda la credite ramâne relativ sus”, a declarat Mihal Ion.

„Scaderea ratei la dobânzile remunerate de BNR la rezervele minime obligatorii, în contextul menținerii ratei acestora la 18% va determina costuri mai mari pentru banci. Coroborat cu scaderea dobânzii de referința, ne putem aștepta la scaderi de dobânzi la depozite din partea marilor banci”, apreciaza și Dorin Badea, chief dealer la Banc Post.

El spune ca, în contextul unui sistem supralichid, care plaseaza la BNR circa 150.000 de miliarde de lei, ar fi contraindicata o creștere a dobânzilor la credite. În plus, aceasta mișcare ar dauna imaginii bancilor, așa încât în urmatoarele zile vom vedea ajustari ale dobânzilor la depozite.

„Ma așteptam la o scadere a dobânzii de intervenție a BNR. Nu înțeleg totuși de au lasat dobânzile sa coboare timp de câteva zile pâna la nivelul la care au ajuns peste week-end. În piața sunt foarte mulți bani, ceea ce a și dus la aceasta scadere a dobânzilor pe piața monetara”, comenteaza și Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei HVB Bank.

Început de saptamâna cu scaderi de dobânzi
Raiffeisen Bank a anunțat la sfârșitul saptamânii trecute scaderea dobânzilor la creditele în lei în medie cu doua puncte procentuale. Banca a operat, de asemenea, și ajustari ale dobânzilor platite la depozite.

Modificarea dobânzilor survine în contextul menținerii trendului de scadere a dobânzii de intervenție a bancii centrale, în concordanța cu evoluția inflației.

Reașezarea dobânzilor poate fi privita și în legatura cu recenta intrare în vigoare a obligativitații calcularii și afișarii DAE. Astfel, un nivel ridicat, de peste 35%, al acestui cost are de cele mai multe ori un efect negativ asupra potențialilor clienți. Prin reducerea dobânzii, principala componenta a DAE, se va obține și o diminuare a acestui indicator, pâna la niveluri mai puțin descurajante pentru clienți.

Raiffeisen a anunțat ca dobânda la creditele pentru nevoi personale și la cele de consum a scazut de la 28% pe an, la 26% pe an. La creditele imobiliare dobânda ascazut de la 25% la 23% pe an. Cea mai ampla scadere de dobânda – de patru puncte procentuale – a fost operata la cardul de credit Mastercard, acesta ajungând astfel la 28% pe an. În cazul facilitații de over-draft, dobânda perceputa a coborât cu un punct procentual, pâna la 28% pe an.

Pentru creditele în valuta banca percepe o dobânda de 9% – 9,5% pe an, atat la euro cât și la dolari. Banca a operat de asemenea și reduceri ale dobânzilor la depozitele în lei, cuprinse între 0,5 și 1 punct procentual. Astfel, pentru depozitele clienților persoane fizice dobânzile remunerate osicleaza între 13% și 13,5% pe an. Pentru clienții pesoane juridice dobânzile variaza între 12% și 12,5% pe an.

Începutul de an a adus, de altfel, modificari de dobânzi la mai multe banci din sistem. Banca Tiriac, un jucator important pe piața de retail, a operat la sfârșitul saptamânii trecute de asemenea modificari ale dobânzilor. Pentru moment, banca nu a redus decât dobânzile la depozitele în lei, scaderile fiind de 0,5 puncte procentuale. Astfel, dobânzile bancii sunt cuprinse între 13,5% și 15% pe an.

Banca a operat la începutul lunii decembrie modifcari de dobânzi la credite, acestea coborând 2 pâna la 4 puncte procentuale. Astfel, pentru creditele de nevoi dobânzile au ajuns la 23% – 24% pe an.

RoBank, care a fost achiziționata anul trecut de OTP Bank, a anunțat de asemenea reduceri de dobânzi la depozitele în lei. Diminuarile de dobânzi variaza între 0,5 și 1 punct procentual. Astfel, banca va remunera depozite cuprinse între 13% și 13,5% pe an pentru clienții persoane fizice. În cazul clienților persoane juridice, dobânzile vor oscila între 12% și 12,5% pe an.

La acestea se adauga Finansbank și Banca Transilvania, care au operat pe parcursul saptamânii trecute modificari ale dobânzilor la depozite.Reașezarea dobânzilor la depozite vine în contextul în care banca centrala face presiuni pentru scaerea dobânzilor la lei la niveluri cât mai puțin atractive în perspectiva liberalizarii contului de capital, care avea loc în aprilie, pentru a limita riscul intrarii unor capitaluri speculative masive.

Scaderea dobânzilor la depozitele în lei risca însa sa descurajeze economisirea, daca acestea vor deveni real negative, în contextul menținerii apetitului pentru împrumutare, în special în valuta. Plasamentele în lei au devenit atractive anul trecut, oferind randamente mult mai mari decât cele în valuta, în contextul aprecierii în termeni nominali ai monedei naționale.

Razvan Voican / Liviu Chiru
Ziarul Financiar