BERD: restrangerea cheltuielilor bugetare

Cresterea economica a Romaniei de anul acesta nu este pusa de nici o institutie financiara sau o banca sub semnul intrebarii, numai ca ecartul dintre cea mai pesimista (3,0 % crestere produsului intern brut-PIB) si cea mai optimista (5,9%) dintre estimari este unul dintre cele mai mari printre tarile din Centrul si Estul Europei.

Incertitudinea unei cresteri de peste 4%, reflectata in estimarile Bancii Europeane pentru Reconstructie si Dezvoltare (care vede doar 3,5% crestere) sau in cele ale Institutului Economic de la Viena (3,0%) este cauzata de restrangerea deficitului fiscal.

„Exista un consens printre previzionisti ca Bulgaria si Romania nu vor putea sa mentina ritmurile de crestere atinse (n.red.-in 2001, PIB-ul romOnesc a crescut cu 5,3%), in parte datorita consolidarii fiscale asteptate (n.red.-adica restrangerii cheltuielilor publice)”, se arata in Transition report, raportul BERD asupra tarilor in tranzitie din Europa de Est, dat publicitatii cu ocazia Reuniunii anuale a BERD care se desfasoare in aceste zile la Bucuresti.

Fata de Polonia sau Ungaria, care au avut cresteri neintrerupte ale PIB in ultimii sapte-opt ani, Romania este, dupa 12 de ani de tranzitie, la capatul unei sinusoide a evolutiei economice: scadere accentuata intre 1990 si 1992, crestere intre 1993 si 1996, iarasi o scadere drastica intre 1997 si 1999, pentru ca 2002 sa fie al treilea an de crestere din noul ciclu al evolutiei pozitive. Ca urmare, economia romaneasca inca mai are de recuperat pana sa atinga nivelul de plecare: PIB-ul anului 2001 nu reprezenta decat 81% din cel al anului 1989, fata de 108% sau 128% in cazul Ungariei, respectiv al Poloniei.

Totusi, Romania are o pozitie mai buna fata de media generala la acest capitol, in conditiile in care media acestui indicator al tuturor statelor aflate in tranzitie (din Europa Centrala si de Est, statele Baltice si Comunitatea Statelor Independente) este de doar 74%.

O la fel de imprevizibila evolutie a avut-o in Romania, in cei 12 ani de tranzitie, inflatia: a crescut „pana la cer” (200-250%) in primii ani, s-a mai calmat in anii de crestere, a reizbucnit cu un varf de peste 100% in 1997, pentru ca de-abia acum sa se afle pe un trend sustinut descrescator. Insa pana la media generala a statelor in tranzitie, de 9,8%, mai e cale lunga: in 2002, inflatia medie este estimata la 23,8% de catre BERD. Neputinta autoritatilor de a stapani inflatia in toti acesti ani (prin mijloace fiscale, monetare sau de alta natura) iese in evidenta prin comparatia cu toate celelalte state aflate in tranzitie.

Doar inflatia din statele iesite dintr-un razboi (Iugoslavia) sau unde reformele nu au evoluat deloc din cauza regimurilor totalitare (Belarus sau Uzbekistan) mai depaseste inflatia din Romania. Cu alte cuvinte, inflatia a devenit „o specialitate romaneasca”.

Si in ceea ce priveste fluxurile de capital atrase, Romania este in continuare pe ultimele locuri: doar 356 $ pe cap de locuitor investitii straine directe(ISD) atrase intre 1989 si 2001, fata de o medie aproape dubla a tuturor statelor in tranzitiei: 600 $ pe cap de locuitor.

Cea mai performanta tara din aceste punct de vedere este Cehia, cu 2.570 $ pe cap de locuitor ISD, iar cea mai slaba Tadjikistan, cu 24$ pe cap de locuitor. Dealtfel, atragerea investitiilor straine este una dintre cele mai importante mize pentru tarile in tranzitie.

„Tarile candidate la Uniunea Europeana sunt decise sa-si accelereze pregatirea pentru integrarea in Uniune, in special in privinta indeplinirii criteriilor economico-financiare si atragerii investitiilor straine”, au sustinut ieri reprezentantii acestor state in dezbaterea „Tranzitie si aderare” din cadrul reuniunii BERD.

Oficiali din Cehia, Polonia, Romania, Bulgaria, Slovacia si de la Comisia Europeana au subliniat ca cerintele financiare, care trebuie indeplinite de state pentru a deveni membre UE, nu sunt usor de atins pentru o economie de tranzitie, fiind necesare eforturi imense pentru implementarea lor. Este nevoie de dezvoltarea pietei de capital, imbunatatirea mediului de afaceri, cresterea numarului investitiilor bancare in sectorul privat, a aratat comisarul UE Pedro Solbes Milo.

Comisia Europeana este hotarata sa lucreze in continuare cu tarile care vor ramane in afara primului val al largirii UE, pentru a permite ca toate statele candidate sa se integreze in UE cat mai curand posibil, dar numai dupa ce vor fi suficient de bine pregatite.

Pentru acest lucru este nevoie de eforturi atat din partea comunitatii de afaceri din tarile candidate, cat si din partea institutiilor statului si a institutiilor financiare nationale si internationale. Reprezentantul Cehiei, Pavel Telicka, a afirmat ca acum doi ani tara sa a traversat o perioada dificila din punct de vedere economic, in care investitorii straini nu stiau cu exactitate cand va deveni Cehia membru al UE, acum, insa, mediul investitional este sigur, Cehia avand o economie „sanatoasa”, in crestere, iar perspectiva de integrare in UE este clara: 2004.

Cehia a decis sa ofere investitorilor un pachet legislativ complet in domeniu, pe care l-a discutat si cu Comisia Euopeana, astfel incat legile adoptate sunt intru totul compatibile cu acquis-ul comunitar si nu vor mai trebui modificate dupa integrarea in UE.

Autoritatile se asteapta la o inflatie sub 22%
Autoritatile romane au anuntat ca inflatia in acest an se va situa sub nivelul prognozat de 22% intrucat evolutiile economiei romanesti in primele patru luni au fost mult peste asteptari.

„Rata inflatiei va fi sub 22%. Ma bazez, in primul rand, pe performantele din primele patru luni, care sunt mai bune decat prognozele noastre cele mai optimiste. In al doilea rand, am in vedere intrarile importante de capitaluri, dovedite de cumpararile masive ale BNR, care vor da posibilitatea unei apreceri, in termeni reali a cursului de schimb leu/dolar, ceva mai mari decat ne-am programat, ceea ce va contribui la reducerea inflatiei”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

Aprecierea reala a sursului de schimb inseamna ca rata de crestere a cursului leu/dolar va fi mai mica decat inflatia.

Aprecierea cursului monedei nationale se va plasa cu unu-doua puncte procentuale peste nivelul propus initial de 3-4% pe an, a mentionat Isarescu. „Nu dorim o apreciere mai mare a leului pentru a nu ingreuna foarte mult activitatea exportatorilor”, a adaugat oficialul BNR.

Politica fiscala restrictiva va reperezenta o ancora pentru cresterea economica si procesul de reducere a inflatiei, a declarat ministrul Finantelor Mihai Tanasescu la reuniunea BERD de la Bucuresti.

„O politica fiscala restrictiva, alaturi de continuarea reformei structurale, ne va permite sa recuperam foarte mult din ceea ce am pierdut in anii trecuti. Reforma structurala este punctul cheie pentru o crestere sanatoasa, iar Guvernul a aratat angajamntul sau in aceasta directie”, a adaugat Tanasescu.

El a aratat ca prioritatea politicii fiscale este respectarea criterilor pentru mentinerea deficitului bugetar la cote finantabile. „Anul acesta, deficitul bugetar va scadea si intentionam sa il mentinem la un nivel redus si in urmatorii ani”, a spus Tanasescu.

Ministrul Finantelor a amintit ca, pana la inceputul anului viitor, va fi aprobata Legea finantelor publice, care cuprinde o restructurare a cheltuielilor publice si un program clar al executiei bugetului. „Nu putem continua fara un proces de restructurare a cheltuielilor publice. Trebuie facut mai mult pentru domenii ca sanatatea si invatamantul, pentru care sa atragem fonduri europene, ca suport al unei noi relansari economice”, a adaugat Tanasescu.

Noile reglementari privind impozitul pe profit si TVA vor fi armonizate, pana in 2004, cu cerintele directivelor europene, urmand sa fie introduse in perioada 2004 – 2006. „Am urmarit sa eliminam facilitatile fiscale care au dus la distorsiuni in mediul economic, insa am pastrat capitolul privind anumite scutiri de taxe si impozite, care vor fi mult mai transparente si se vor plasa la maximum 20% din valoarea investitiilor”, a mai spus ministrul Finantelor.

Sorin Paslaru / Cristian Hostiuc ZIARUL FINANCIAR