Beatrice Rancea – Dansul emoţiei în competiţia viselor
A început să ia primele lecţii de balet la 4 ani. S-a îndrăgostit la prima vedere de balet şi toată adolescenţa şi tinereţea şi-a petrecut-o în paşi de dans. Completaţi de sute de ore de exerciţiu, studiu şi multă disciplină. Fără distracţii, fără nopţi albe, fără pofte. Drept răsplată, Beatrice şi-a început cariera de balerină, un vis devenit realitate. ”Cine crede că balerinele sînt foarte delicate se înşală. Este doar o aparenţă, pentru că în spatele acestor fiinţe delicate se ascund ore întregi de lucru, de studiu, de disciplină, plus regimuri drastice. Şi fără ceaiuri dansante, cum erau pe vremea mea. Ce înseamnă un regim drastic? De exemplu, am avut colege care mîncau doar trei mere pe zi sau un pacheţel de brînză de vaci împărţit în cinci mese. Trebuie să o faci din respect pentru partenerul tău de dans. Nu poţi să te urci în braţele lui cu 65 de kilograme, căci îi termini coloana. Cît am fost balerină, nu mă urcam pe scenă decît cu 48 de kilograme”, povesteşte noul jurat de la ”Dansez pentru tine”. A prins ultimii ani ai sistemului comunist în care balerinii erau recompensaţi pe măsură: ”Atunci, dansul era considerat o meserie cu grad de dificultate zero, la fel ca şi mineritul. Aveam printre cele mai mari salarii”. La 30 de ani, cariera sa de balerină s-a încheiat brusc, în urma unui accident la genunchi. La acel moment, repeta pentru ”Romeo şi Julieta”. Multă vreme, n-a mai ascultat muzica compusă de Ceaikovski pentru acest balet.
”Pînă la acel moment, nu-mi imaginasem niciodată că voi face altceva în afară de dans. Însă acel accident m-a făcut să mă reorientez spre o altă profesie, nu însă foarte departe de scenă. Aşa m-am apucat de regie”. După 15 ani de la accident, Beatrice a urcat pe scenă şi a dansat din nou, graţie coregrafei şi regizoarei Yvette Boszik, cu care lucrează în prezent la Teatrul de operetă ”Ion Dacian”, din Bucureşti. În prezent, este consultantul artistic al Operetei. Cele două spectacole montate sub supravegherea ei – ”Bal” şi ”Bucureşti-Broadway” – se joacă cu sala plină.
Dincolo de micul ecran…
…la ”Dansez pentru tine”, e doar emoţie, pe care Beatrice o trăieşte din plin. ”La acest show, îmi place absolut tot. Îmi place cît de bine este filmat, cum este aranjată lumina şi cît de mult transmite. În general, emoţia transmisă pe sticlă dispare. Tocmai de aceea, spectacolele de teatru au un mai mare impact asupra spectatorului decît unul televizat. În cazul acestui show, emoţia nu dispare, ci trece dincolo de sticlă fără să fie diminuată. Am avut mari emoţii la început, mai ales că avem de-a face cu nişte cazuri mult mai grave decît precedentele. Chiar dacă noi, ca şi juraţi, am fost sfătuiţi să nu ţinem cont de problemele lor şi de motivaţia pentru care ei participă la acest concurs, nu puteai să le ignori. Mai ales atunci cînd se dă o notă mică”, povesteşte regizoarea. În prima ediţie, cea mai mare notă acordată de Beatrice a fost 9, iar cea mai mică – 7. ”Mihai Petre este cel mai în măsură să gestioneze partea tehnică a dansului. Eu punctez combinaţia între tehnic, artistic, prezenţă scenică… Atunci cînd am dat o notă bună, am ţinut cont de cazul în care un concurent a fost mai bun decît vedeta care trebuia să-l ajute”. Cît despre emisiune… numai de bine!”. Show-ul mi se pare extraordinar şi, chiar dacă fac regie, n-aş schimba nimic la el. Este perfect! Orchestra sună senzaţional. Uneori, sună atît de bine încît ai impresia că asculţi banda, deşi totul e live! Iar Iulia şi Ştefan sînt extraordinari, se descurcă de minune”.