Batranii din Seitin bat cuie in pomi pentru a-i face mai roditori

Apropo.ro / 05.04.2002, 16:31
Batranii din Seitin bat cuie in pomi pentru a-i face mai roditori
Unii au inventat doctorii pâna si pentru arborii din jurul casei. În satele din vestul judetului Arad, pe lânga Seitin, exista un vechi obicei ca pomii fructiferi sa fie ajutati sa se dezvolte mai usor prin alocarea unui supliment de fier. Leacul nu e administrat ca

Unii au inventat doctorii pâna si pentru arborii din jurul casei. În satele din vestul judetului Arad, pe lânga Seitin, exista un vechi obicei ca pomii fructiferi sa fie ajutati sa se dezvolte mai usor prin alocarea unui supliment de fier. Leacul nu e administrat ca îngrasamânt, ci tocmai sub forma de… cuie.

Un cui pe viata

Cum vine primavara, unii gospodari se apuca sa bata cuie în pomi, caci stiu din batrâni ca acest anotimp e propice pentru un asemenea tratament.

Câteva luni mai târziu, daca li se administreaza un supliment de fier, pomii vor da fructe mai sanatoase si mai mari.

Elisabeta Izer (67 de ani) a adus obiceiul de la Seitin la Arad. În gradina casei sale nu e pom fara cui în el.

„La noi în sat se zice ca pomul ramâne anemic daca are lipsa de fier si nu mai da fructe. Atunci, ca sa previna îmbolnavirea copacului, oamenii bat un cui în el, care-i ajunge o viata de om. Daca pomul e foarte mare, se pot bate si doua cuie, ca are nevoie de mai mult fier”, explica batrâna.

Elisabeta Izer a mai învatat de la consatenii sai ca fierul ajuta arborele sa-si întareasca radacinile, care astfel va avea stabilitate mai mare.

„Nucul e pretentios, ca greu se mai prinde în pamânt daca-i schimbi locul. De aceea, în nuc e musai sa bati un cui, pentru a-si înfige mai bine radacinile.

Din câte stiu io, nucul nici nu da roade deloc daca nu are suficient fier. Pomul îsi trage cu timpul fier din cui, atât cât are nevoie.”

Elisabeta nu a avut probleme cu roadele de când practica metoda.

Rau, nu bine

Obiceiul batrânesc din zona Seitin nu are însa o justificare stiintifica. Dimpotriva, specialistii sustin ca introducerea de cuie în scoarta pomului îi afecteaza acestuia sanatatea, ranindu-l.

„Este o practica întâlnita la sate, ca si multe alte obiceiuri batrânesti pentru care nu s-au gasit explicatii stiintifice.

Metoda are logica, însa nu s-a dovedit stiintific ca pomul îsi poate extage fierul necesar dintr-un cui înfipt în scoata lui.

Eu nu as recomanda-o, pentru ca strapungerea scoartei este daunatoare copacului si poate sa faca rau, nu bine”, spune Cornelia Buta, inginer în cadrul Inspectoratului pentru Protectia Plantelor.

Ea adauga ca literatura de specialitate nu vorbeste despre obiceiul de la Seitin, precizând ca roadele unui pom fructifer difera de la an la an, în functie de mai multi factori, cum ar fi conditiile meteorologice.

Elisabeta Izer si satenii din Seitin au însa parerea si obiceiurile lor. Si n-au de gând sa le schimbe tocmai acum, dupa ce generatii întregi au batut cuie în pomi lor pentru a-i face mai roditori.

Fierul si sanatatea

Fierul este un element esential si pentru sanatatea oamenilor, fiind prezent în toate celulele organismului. Se stie ca o persoana care sufera de anemie urmeaza tratamente pe baza de fier, mai ales sub forma de siropuri.

În tarile dezvoltate, fierul este introdus ca supliment nutritiv în faina de grâu, pentru a se asigura astfel cantitatile necesare organismului uman.

Semne ale lipsei de fier sunt starea de oboseala, ameteala, firele de par foarte subtiri sau unghiile albicioase si subtiri.

„Apai cunosc obiceiul aiesta de la parintii mei, care n-au avut pom în gradina fara sa bata macar un cui în el.

Cica asa copacul îsi trage fierul din cui si devine mai sanatos, iar fructele vor fi mai multe la numar”, declara Elisabeta Izer.

„Este o practica întâlnita la sate, ca si multe alte obiceiuri batrânesti pentru care nu s-au gasit explicatii stiintifice.

Metoda are logica, însa nu s-a dovedit stiintific ca pomul îsi poate extrage fierul necesar dintr-un cui înfipt în scoarta lui”, spune Cornelia Buta, inginer la Inspectoratul pentru Protectia Plantelor.

Marian Buga [Aradeanul]