Barroso a confirmat nominalizarea lui Orban pentru CE
Barroso a precizat ca Orban va fi comisar pentru multilingvism.
Leonard Orban a fost alaturi de oficialul european, el declarându-se onorat de acceptarea candidaturii sale.
Barroso s-a declarat convins ca Leonard Orban va fi un membru important al CE, dat fiind faptul ca a a fost unul dintre principalii responsabili ai aderarii României la UE.
„Domnul Orban a fost una dintre principalele persoane responsabile pentru aderarea României la UE si din acest motiv sunt sigur ca va fi un membru important al Comisiei mele”, a declarat seful CE.
Portofoliul multilingvismului, acordat lui Leonard Orban va cuprinde traducerile, interpretarea si oficiul pentru publicatii oficiale al Uniunii Europene.
Portofoliul lui Orban a fost constituit prin împartirea portofoliului comisarului pentru Educatie, Formatie, Cultura si Multilingvism, Jan Figel (Slovacia). Figel, probabil nu întâmplator, a fost secretar de stat în Ministerul slovac de Externe si negociator-sef pentru aderarea Slovaciei la UE.
Presedintele CE, Jose Manuel Durrao Barroso, a declarat, în momentul în care a anuntat acceptarea lui Leonard Orban drept comisar european pentru multilingvism, ca acesta va avea în subordine trei directii din cadrul CE.
Este vorba despre Directia Generala Traduceri (DGT), care furnizeaza Comisiei traduceri si consiliere lingvistica pentru toate comunicarile scrise în toate limbile oficiale.
Multilingvismul face parte dintre principiile si caracteristicile fundamentale ale Uniunii Europene, garanteaza diversitatea culturala si lingvistica, precum si dreptul cetatenilor si organizatiilor de a interactiona cu institutiile UE în oricare dintre limbile sale oficiale.
Beneficiarii activitatii DGT sunt Comisia si serviciile Executivului european, PE, Parlamentele nationale.
În 2005, DGT a avut 2.116 functionari, cu un buget indicativ pentru personal si infrastructura de 286,29 de milioane de euro si a tradus 1.287.100 de pagini.
Cea de-a doua directie cu care va lucra comisarul Orban este DG Interpretare (SCIC), serviciul de interpretare si organizare de conferinte ale CE. Aceasta directie asigura interpretarea pentru Consiliul Uniunii, BEI, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social (CES), agentii si oficii europene în statele membre.
La 1 mai 2004, dupa mai mult de zece ani de pregatiri, DG interpretare a adaugat alte noua limbi oficiale si de lucru si furnizeaza interpretare în 20 de limbi. De la 1 ianuarie 2007, va include si româna si bulgara si se pregateste de interpretare în croata.
SCIC are 500 de interpreti permanenti, între 300 si 400 de interpreti independenti pe zi, 2.700 de interpreti independenti agreati, 50-60 de reuniuni pe zi, 10.000-11.000 de zile de reuniuni pe an, 40 de mari conferinte ale Comisiei anual.
Functionarea directiei, în 2005, a costat în total 100.000.000 de euro. Din 2004, DG Interpretare are nevoie de 15-40 de interpreti pentru noile limbi ale Uniunii, pe zi.
Tot în portofoliul lui Leonard Orban ar intra si Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatilor Europene, care este editura institutiilor si altor organisme ale UE.
Organizarea si functionarea Oficiului sunt fixate printr-un acord interinstitutional si condus de un comitet director, în care fiecare institutie este reprezentata de secretarul general.
Din 2004, Oficiul Publicatiilor gestioneaza si CORDIS, serviciul comunitar de informare privind cercetarea si dezvoltarea si, în 2005, a creat un nou serviciu online pentru publicatii generale destinate marelui public, numit EU Bookshop.
În 2005, Oficiul a avut 635 de functionari, cu un buget administrativ de 81,07 milioane de euro. Ca editura, a publicat 794 de numere din Jurnalul Oficial si 6.983 de alte titluri.
Leonard Orban va fi audiat de PE la 27 noiembrie, votat în plen în sesiunea din decembrie (11-15 decembrie 2006) si numit oficial de Consiliul Uniunii Europene.
Barroso a cerut, la 26 septembrie, premierilor român si bulgar, sa demareze procedurile de numire a comisarilor, prin anuntarea numelor candidatilor cât mai curând posibil dupa reuniunile Consiliului din octombrie, astfel încât portofoliile sa poata fi desemnate si Parlamentul sa fie informat imediat dupa aceea.
Opinia PE este obligatorie, dar nu din punct de vedere juridic; totusi, din punct de vedere politic si în conformitate cu prevederile Acordului-cadru (articolul 3), un vot negativ semnaleaza o lipsa de încredere în candidat.
În acest caz, presedintele CE trebuie sa ia în considerare parerea Parlamentului, în conformitatea cu Acordul-cadru (articolul 3 FA: „Daca Parlamentul decide sa-si exprime lipsa încrederii într-un membru al Comisiei, presedintele CE, acordând o atentie deosebita acestei decizii, fie cere membrului respectiv sa demisioneze, fie îsi explica decizia în fata Parlamentului”).
Acordul nu enumera masuri concrete pe care le poate lua presedintele. Acesta poate decide sa ceara comisarului desemnat sa demisioneze, îi poate aloca un portofoliu diferit sau retrage anumite sarcini din responsabilitate.
Desi opinia Parlamentului este obligatorie din punct de vedere legal, procedura de audieri nu este prevazuta în Tratate.
Audierile reprezinta un instrument intern folosit de Parlament pentru a pregati votul final asupra noilor comisari si pentru a evalua mai bine integritatea personala si abilitatile profesionale ale candidatului.
Audierile parlamentare ale comisarilor au fost practicate prima data în 1995. Începând de atunci, Parlamentul a consolidat aceasta practica, în cazul aprobarii unei noi Comisii, ocuparea unui post liber, aderarea unui nou stat si o remaniere substantiala a portofoliilor.
Acordul Cadru revizuit din 2005 codifica practica stabilita deja în timpul audierilor precedente. Comisia a salutat întotdeauna procedurile de audiere, ca fiind un instrument util, pentru a spori legitimitatea democratica si raspunderea Comisiei fata de Parlament.
Audierile vor pastra acelasi format ca acelea din 2004: organizarea lor se va face pe baza principiilor, criteriilor si aranjamentelor stabilite în rezolutia Parlamentului din decembrie 2005 (raportul DUFF).
Partea orala a audierilor va fi pregatita prin raspunsuri scrise pe care comisarul desemnat le va oferi la întrebarile generale si la cele legate de portofoliu. Orban va raspunde în scris întrebarilor, dupa care se va prezenta în fata parlamentarilor, pentru a-si argumenta raspunsurile.
Chestionarul general va fi, probabil, acelasi din 2004, cu mici modificari referitoare la viitorul Europei. Chestionarul specific se va limita la cinci întrebari. Raspunsurile oferite de comisarii desemnati vor fi publicate pe site-ul PE.
Fiecare comisar desemnat va aparea în comisiile parlamentare specializate, pentru o singura audiere de trei ore. Audierile vor fi publice. Observatorii români si bulgari vor putea participa activ la aceste audieri.
Evaluarea se va face pe baza competentelor generale, a angajamentului european si a independentei, cunostintelor din domeniul portofoliului si talentului de comunicare.
Conferinta Presedintilor decide comisiile responsabile de audieri, dupa aflarea candidatilor si a portofoliilor acestora. Adoptarea chestionarelor specifice este prevazuta pentru 6 noiembrie; audierile sunt programate pentru 27 noiembrie (dupa-amiaza) si vor fi urmate de o evaluare a Conferintei Presedintilor de Comisii, la sfârsitul aceleiasi saptamâni.
La 28 septembrie, Conferinta Presedintilor a decis ca Parlamentul va vota numai cei doi comisari noi, nu întreaga Comisie extinsa (asa cum s-a întâmplat în mai 2004). Parlamentul va vota în plen la sesiunea din decembrie (11-15 decembrie 2006), conform deciziei Conferintei Presedintilor de la 26 octombrie.
Comisia le ofera comisarilor desemnati anumite servicii pentru a facilita interactiunea acestora cu Executivul si cu Parlamentul European în timpul perioadei de tranzitie: angajarea unui consilier special; cheltuieli pentru activitati; posibilitatea de a fi asistat de un administrator si un secretar (fie angajati pe baza de contract, fie din personalul existent); acces la parcul de masini si soferii Comisiei; birouri, echipamentul si serviciile necesare (telefoane, computere etc.); sprijin logistic din partea Delegatiilor CE din Bulgaria si România; sprijin din partea Serviciului de Comunicare al Comisiei pentru probleme legate de presa.
Conform practicilor anterioare, declaratiile de interese ale noilor comisari vor fi facute publice.
Noii membri ai Comisiei sunt numiti de Consiliul Uniunii Europene, prin votul majoritatii calificate si prin acord comun cu presedintele CE, dupa consultarea Parlamentului European.
Leonard Orban a coordonat pregatirea pentru aderare si, din aprilie 2005, pozitia referitoare la statutul de observator activ la UE, el având experienta legata de institutiile europene si „simpatii” politice liberale.
Orban nu este membru al niciunui partid politic, însa, în diferite ocazii, a precizat ca apreciaza si sustine valorile liberale, fiind, de altfel, fratele liderului PNL Bucuresti.
Actualmente secretar de stat în cadrul Ministerului Integrarii Europene, Leonard Orban a fost, în perioada mai 2001 – decembrie 2004, negociator sef adjunct cu Uniunea Europeana si apoi, pâna în aprilie 2005, negociator sef.
În calitate de negociator sef, a coordonat pregatirea pentru aderare si, din aprilie 2005, pozitia României referitoare la statutul de observator activ la UE
El a semnat, din partea României, Tratatul de aderare la UE, pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg, alaturi de presedintele Traian Basescu, de premierul Calin Popescu Tariceanu si de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu.
Între 1993 si 2001, Orban a fost consilier parlamentar pentru Afaceri Europene si Internationale al Parlamentului României, la Camera Deputatilor, secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) UE – România si al Delegatiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC si Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre (APCEMN).
Activitatea sa releva faptul ca îndeplineste conditiile tehnice semnalate de presedintele CE, Jose Manuel Durao Barroso, pentru candidatii desemnati pentru post – notorietate în relatia cu UE si o buna cunoastere a realitatilor si a modului de functionare a institutiilor europene.
Conform CV-ului publicat pe site-ul MIE, Orban este Cavaler al Ordinului National „Steaua României”, acordat în 2002 pentru contributia adusa la integrarea României în NATO.
Orban este absolvent al Facultatii de Management din cadrul ASE si al Facultatii de Mecanica al Universitatii din Brasov, fiind inginer diplomat.
Înainte 1990, Leonard Orban a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Tractoare Miercurea Ciuc si la Întreprinderea de Antrepriza Constructii Speciale Industriale si Montaj (I.A.C.S.I.M.) Bucuresti. Între 1990 si 1993 a fost inginer la Institutul de Cercetare Tehnologica (I.C.T.C.M.)
Orban s-a nascut la 28 iunie 1961, la Brasov, este casatorit si are un copil.