Bancile au profitat din plin de creșterea economica
Sistemul bancar are cu ce se lauda la final de an: expansiunea creditului a ridicat soldul total la aproape 12 mld. euro, însa nici economiile n-au ramas mai prejos, depașind cu brio pragul de trei miliarde de euro.
Viteza anualizata de creștere a creditului neguvernamental s-a domolit pâna la un nivel care nu mai ridica mari probleme – 32,1% în termeni reali la sfârșitul lunii septembrie, fața de un vârf de accelerație de aproape 50% atins în decembrie 2003. Pe acest fond de temperare a creditarii, dominanța împrumuturilor în euro și dolari pare de neoprit, în condițiile în care scaderea dobânzilor la creditele în lei a ramas prea timida pentru a lasa loc de comparație cu un cost sensibil mai redus al unui credit în valuta.
Anul 2004 a fost dedicat expansiunii operațiunilor de retail. Simțind valul cererii de credite, multe instituții de credit, începând cu filialele unor banci straine, au hotarât ca a venit vremea sa investeasca în servicii pentru clienții persoane fizice, punând pe picioare strategii din ce în ce mai agresive pentru a obține o cota de piața cât mai mare.
Așa ca nu a fost nevoie de mai mult pentru ca a doua jumatate a anului sa se transforme într-o cursa a expansiunii rețelelor de sucursale și agenții.
Finanțarea din exterior, ieftina și la îndemâna
Sistemul bancar românesc încheie anul 2004 într-o poziție de debitor net la extern din ce în ce mai consistenta. Bancile au ajuns sa apeleze masiv la finanțare externa – din ce în ce mai ieftina și ușor de obținut. În primul rând cele care sunt astfel sprijinite de bancile mama din strainatate, o alta sursa fiind liniile de credit de la instituții financiare internaționale precum BERD și IFC, dar și creditele de la banci de investiții. Așa au ajuns ca la sfârșitul lunii septembrie 2004 sa datoreze la extern peste trei miliarde de euro, adica de peste trei ori mai mult decât la sfârșitul lui 2002. Dupa noua luni din acest an, 1,4 miliarde de euro reprezentau credite pe termen scurt. În același timp, pasivele interne din bilanțurile bancilor însumeaza echivalentul a 17 mld. euro.
În topul bancilor care s-au finanțat din exterior s-a detașat Raiffeisen Bank, care a obținut în ultima parte a anului cel mai mare credit sindicalizat primit de o banca româneasca, în valoare de 250 milioane de dolari, pe trei ani, dupa ce BCR a atras la începutul lui 2004 suma de 200 milioane de dolari, pe doi ani.
Evident, principala destinație a finanțarilor externe este susținerea expansiunii portofoliilor de credite. Iar finanțarea din exterior continua sa reprezinte, din pacate, sursa cea mai la îndemâna pentru asigurarea de fonduri pe termen mediu și lung la costuri rezonabile.
Au aparut și bancile de nișa
Raiffeisen Banca pentru Locuințe (RBL), prima instituție financiara care administreaza un sistem de economisire-creditare în domeniul locativ și Porsche Bank, o banca austriaca specializata în produse de finanțare a achizițiilor de automobile, sunt primele care au ocupat segmente clar definite ale pieței bancare.
Pâna în 2004, majoritatea jucatorilor de pe piața au optat pentru structuri de banci universale, cu excepția filialelor unor banci straine, care s-au concentrat pe segmentul de clienți companii, și a CEC, care și-a pastrat în buna masura specificul de banca de economii, creditarea ocupând un loc marginal.
Anul care se încheie a marcat însa și începutul migrației bancilor axate pe corporate catre piața de retail, care ofera cel mai important potențial de creștere și chiar de supraviețuire în condițiile unei concurențe estimata sa devina din ce în ce mai dura.
În acest context, RBL și Porsche Bank deschid noi nișe pe piața financiara, fiind de așteptat ca zona creditarii locative sa atraga în scurta vreme și alți jucatori.
Un exemplu este proiectul grupului german HVB, care intenționeaza sa aduca pe piața româneasca subsidiara sa de economisire-creditare pentru construcția de locuințe. O alta banca germana, LBS Bayerische Landesbausparkasse, nu se consoleaza dupa ratarea afacerii cu CEC prin care urma sa înființeze prima instituție de gen din România, tatonând în continuare piața în cautarea unui partener.
Cât privește Porsche Bank, aceasta va exploata potențialul considerabil de afaceri din zona comerțului cu automobile. Alaturi de creditul auto, banca ofera și produse de economisire, disponibile tuturor clienților.
Cu intrarea RBL și Porsche Bank, numarul instituțiilor bancare a continuat sa creasca, ajungând la 42, inclusiv o cooperativa. Din fericire a crescut rapid și piața, astfel încât numeroșii jucatori înca reușesc sa-și gaseasca loc.
Gradul de concentrare a ramas foarte ridicat, cu perspective de creștere în continuare, primii cinci jucatori controlând peste 60% din activele sistemului. Nevoia de capitaluri pentru investiții, inclusiv în contextul constrângerilor impuse de aderarea la UE, ar putea determina presiuni substanțiale pentru consolidari prin fuziuni și achiziții. Acestea au tot fost anticipate în ultimii doi-trei ani, însa 2005-2006 chiar ar putea aduce primele astfel de mișcari.
Creditul a încetinit, dar tot a crescut mai repede decât economiile
Creditul neguvernamental a înregistrat o creștere substanțiala, de aproape 29% în primele zece luni ale anului, pâna la un sold de 402.248 de miliarde de lei (10 miliarde de euro), potrivit datelor Bancii Naționale.
Depozitele clienților nebancari totalizau în octombrie 496.183 de miliarde de lei (12,4 miliarde de euro), în creștere cu 25% fața de începutul anului. Sectorul nebancar își pasreaza astfel o poziție confortabila de creditor net în relația cu bancile.
Comparativ cu luna octombrie a anului trecut, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 46%, în scadere evidenta fața de ritmul din 2003, când soldul împrumuturilor a crescut cu 69%.
Aceasta în masura în care intervalul octombire la octobmrie curpinde și ultimele luni ale anului precedent, când a aparut o frenezie a creditului de consum. Atunci, expansiunea rapida a creditarii a impus masuri restricitve din partea bancii centrale, printre care majorarea dobânzii de intervenție (pâna la un vârf de 21,25%) și introducerea normelor privind creditele de consum.
Temperarea ritmului de creștere a împrumuturilor a permis BNR sa opereze de la jumatatea anului șapte reduceri ale dobânzii de intervenție, pâna la 17%. Totodata, ponderea deținuta de moneda naționala în structura împrumuturilor a scazut de la 45% la începutul anului la 38%, datorita dobânzilor mari percepute, care au facut mai artactive împrumuturile în valuta. La aceasta s-a adaugat și aprecierea reala a leului fața de celelalte monede.
Restanțele la ramburasarea creditelor, care au constituit un motiv de îngrijorare la începutul anului, mai ales dupa ce în primele luni înregistrasera un ritm dublu de creștere fața de credite, au ramas la valori acceptabile. La sfârșitul lui octombrie restanțele la creditele acordate în lei totalizau 2.491 de miliarde de lei (62 de milioane de euro), reprezentând astfel mai puțin de 1,6% din creditele acordate. De altfel, soldul acestor restanțe a scazut în valoare absoluta comparativ cu septembrie. La creditele în dolari restanțele însumau 3.002 miliarde de lei (75 milioane de euro), respectiv 1,2% din împrumutrile acordate.
Preluarea anului: OTP a cumparat RoBank
Invocate din ce în ce mai des, achizițiile și fuziunile pe piața bancara au ramas o raritate în 2004: singura tranzacție de preluare a fost cea prin care fosta banca de economii a Ungariei, OTP Bank, a cumparat RoBank, una din instituțiile de credit autohtone de talie mica.
La sfârșitul lunii iulie, OTP Bank a platit 47,5 milioane de dolari pentru cumpararea întregului pachet de acțiuni de la RoBank, declarându-și intenția de a investi aproximativ 100 de milioane de dolari în urmatorii cinci ani.
Oficialii celei mai puternice banci din Ungaria au anunțat un plan ambițios de dezvoltare, care urmarește înființarea a 100 de sucursale în cinci ani și atingerea unei cote de piața de 4-5% dupa trei ani de activitate. RoBank deține o cota de aproape 1% și o rețea de 14 sucursale și doua agenții. OTP este singurul grup financiar care s-a extins în Europa Centrala și de Est fara a avea în spate un investitor strategic strain.
La începutul lunii august, noul proprietar al RoBank a aprobat majorarea capitalului social cu 10 milioane de euro. La aceasta se vor adauga reevaluari care vor ridica valoarea capitalului la peste 30 milioane de euro.
Un sediu central nou, rețea de sucursale extinsa substanțial, doua produse de retail, un departament de clienți companii restructurat și o forța de vânzari puternica sunt principalele obiective ale OTP Bank în România pentru urmatoarele 12 luni.
Doua dintre segmentele cheie – operațiunile de retail și departamentul de management al riscului vor fi supervizate de bancheri aduși de la Budapesta.
Numele RoBank urmeaza a fi schimbat chiar la începutul lui 2005, astfel încât sa devina vizibila apartenența bancii românești la grupul financiar ungar.
BERD și IFC, acționari de frunte
Banca Europeana pentru Investiții (BERD) și International Finance Corporation (IFC) – divizia de investiții a Bancii Mondiale, și-au majorat substanțial în 2004 participațiile și finanțarile acordate în sistemul bancar românesc.
Anul care se încheie bate toate recordurile în condițiile în care ambele instituții au virat cele câte 111 milioane de dolari reprezentând tranzacția de cumparare a pachetului de 25% din capitalul social al Bancii Comerciale Române (BCR) plus doua acțiuni, respectiv etapa de preprivatizare a celei mai mari banci românești.
Cele doua instituții financiare internaționale au intrat și în acționariatul Banc Post – a cincea banca de pe piața, obținând pachete de câte 7,28% din capitalul social în urma conversiei unor credite de câte 8 milioane de dolari. BERD și IFC fac pereche și la Miro Bank, recent rebotezata în ProCredit Bank – specializata în finanțarea micilor întreprinzatori, cu pachete inițiale de câte circa 20%.
Cea mai importanta poziție deținuta de BERD este însa în acționariatul Bancii Transilvania, cu cea mai mare participație individuala, de 15% din capitalul social. Pâna acum, BERD a susținut aceasta banca alocându-i finanțari de aproape 50 milioane de euro.
De asemenea, BERD este prezenta printre acționarii Bancii Tiriac și ai Alpha Bank. BERD a continuat sa își extinda participațiile în banci românești, fara a se fi atras pâna în prezent din nici o astfel de investiție, deși unele au depașit termenul de 5-6 ani considerat optim.
Situația finanțarilor acordate pâna în prezent arata în mod evident ca principalii beneficiari ai acestora sunt bancile în care BERD deține și o participație la capitalul social, având astfel un interes direct în sprijinirea activitații instituției respective pentru sporirea valorii investiției facute.
BERD a contribuit substanțial la dezvoltarea unei piețe a creditului ipotecar, pentru care a alocat circa 115 milioane de euro pentru asigurarea surselor de finanțare pe termen lung pentru banci precum BCR, Bancpost, Banca Transilvania sau HVB Bank.
De asemenea, instituția deruleaza un program de finanțare pentru firme mici și mijlocii prin care a deschis linii de credit în valoare de peste 100 milioane de euro, prin mai multe banci, între care BCR, Bancpost, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Volksbank sau Banca Tiriac.
Chiar pe final de an, BERD a acordat înca 22 milioane de euro Bancii Comerciale Române pentru finanțarea municipalitaților. De asemenea, Banca Transilvania și Volksbank au mai primit câte 10 milioane de euro pentru acordarea de credite destinate IMM-urilor. Pentru Banca Transilvania, BERD a coordonat și obținerea unui credit sindicalizat în valoare de 22,5 milioane de euro.
Vizibil mai modeste, investițiile IFC se disting mai ales sub forma parteneriatelor cu BERD în acționariatul BCR și al Bancpost. IFC are în vederea extinderea unei astfel de poziții și la Banca Tiriac, pentru care ar putea aproba un credit convertibil în acțiuni și unde BERD este prezenta de mulți ani.
Pâna de curând, cele doua instituții reprezentau aproape singurele surse de finanțare pe termen mediu și lung pentru bancile românești, însa situația s-a mai schimbat o data cu îmbunatațirea percepției de risc a piețelor externe fața de România.
Razvan Voican
Ziarul Financiar