Avem economie de piața, dar nu rezistam concurenței din UE
Raportul prezentat ieri în fața Parlamentului European de președintele Comisiei, Romano Prodi și de comisarul pentru extindere, Gunter Verheugen susține ca România și Bulgaria vor adera împreuna la Uniunea Europeana, în 2007, „daca vor fi pregarite pâna atunci”.
Dupa semnarea tratatului de aderare, „cât mai rapid posibil în 2005” va exista o perioada de monitorizare de doi ani, pentru cele doua țari. Comisia europeana dorește sa se asigure, astfel ca cele doua țari își respecta angajamentele luate în negocieri. Altminteri, integrarea ar putea fi amânata cu un an.
Bulgaria a încheiat în vara negocierile de aderare, iar România spera sa le închida pâna la sfârșitul anului. Comisarul pentru extindere a declarat ieri în fața europarlamentarilor ca Executivul european sprijina încheierea negocierilor cu România pâna la sfârșitul anului. El a spus însa ca deși acest lucru este dificil „nu este o varianta care trebuie exclusa”.
Raportul Comisiei menționeaza ca, potrivit criteriilor economice de la Copenhaga (din 1993), pentru ca o țara sa fie acceptata în Uniune trebuie sa aiba o „economie de piața funcționala” care sa fie „capabila sa faca fața concurenței și forțelor pieței din interiorul Uniunii”. Sunt așadar doua subcriterii care se completeaza.
România a reușit în acest an sa-l îndeplineasca pe primul, dar nu și pe cel de-al doilea. Raportul subliniaza ca acest lucru va putea fi dus la capat daca reformele vor fi continuate – se vorbește despre eforturi de susținere a stabilitații macroeconomice și despre necesitatea continuarii reformelor structurale. Acest al doilea criteriu trebuie îndeplinit pâna la data aderarii.
Cum era de așteptat, documentul a suscitat reacții. Ambasadorul UE la București, Jonathan Scheele i-a felicitat pe români pentru considerațiile pozitive din raport, considerând ca acesta este rezultatul unui efort colectiv: „îi încurajez sa continue cu aceeași hotarâre ca și pâna acum”.
Premierul Adrian Nastase a declarat aseara ca rezultatele pozitive consemnate în raport sunt rezultatul efortului tuturor cetațenilor și a tuturor guvernelor „responsabile” de dupa 1989. Câștigarea statutului de economie de piața funcționala va însemna mai multe investiții straine și mai multa încredere în Romania, din partea instituțiilor internaționale, a spus Adrian Nastase. Deși ne aflam în campanie electorala, Guvernul va trata cu seriozitate și lipsurile consemnate în raport, a spus premierul.
Președintele Ion Iliescu a calificat raportul drept „un document echilibrat și obiectiv”, dar a amintit și de „slabiciunile” enumerate. Prin purtatorul sau de cuvânt, Corina Crețu, șeful statului a spus ca aceste probleme necesita o atenție speciala din partea Guvernului. Ion Iliescu va prezida ședința de astazi a guvernului în care va fi analizat raportul. Executivul a anunțat ca în ședința de astazi vor fi adoptate o serie de masuri pentru a corija lipsurile semnalate în raport.
Alianța PNL-PD a salutat poziția Comisiei Europene de a menține România în procesul de integrare pentru 2007. Copreședintele Alianței, Calin Popescu Tariceanu a declarat ca raportul este „un gest diplomatic de bunavoința fața de România” și nu o apreciere fața de politica Guvernului din ultimii ani. În privința punctelor slabe, Tariceanu a afirmat ca documentul „exprima neîncrederea Comisiei în capacitatea Guvernului PSD de a avea performanța necesara respectarii calendarului de aderare”. Din acest motiv, CE va introduce clauza de monitorizare, a apreciat noul lider liberal. Raportul Comisiei Europene remerca creșterea continua a economiei și accentuarea procesului de reducere a inflației.
Analizând peformanțele economiei de la precedentul raport (noiembrie trecut), documentul subliniaza pașii care trebuie facuți în vederea susținerii stabilitații macroeconomice și adâncirii reformelor structurale.
În domeniul macroeconomic, România este îndemnata sa acorde prioritate reducerii inflației și consolidarii sustenabilitații balanței de plați prin „menținerea unui mix de politici prudente”. Se insista pe necesitarea reducerii, în continuare, a deficitului din sectorul public.
Comisia enumera o serie de condiții pentru ca economia sa poata face fața regulilor competiției cerute în interiorul uniunii Europene.
Este ceruta întarirea disciplinei financiare, continuarea adaptarii prețurilor la energie în vederea recuperarii costurilor și îmbunatațirea performanțelor financiare ale companiilor publice. Comisia Europeana cere finalizarea procesul de privatizare, închiderea rapida a înreprinderilor cu pierderi și rezolvarea disputele aparute dupa trecerea companiilor în propritate privata.
Comisia cere ca în sectoarele cheie ale economiei – energetic, transporturi și minier – sa fie continuata restructurarea și privatizarea.
Analizând punct cu punct capitolele de negociere, raportul afirma ca au fost înregistrate progrese în ceea ce privește legislația referitoare la libera mișcare a bunurilor, a persoanelor și la liberalizarea serviciilor, fara ca procesul sa fie finalizat.
În privința liberei circulații a capitalurilor au fost facute progrese, dar mai exista o serie de restricții. Se recomanda ca Oficiului Național pentru Prevenirea și Controlul Spalarii Banilor sa fie mai eficient.
Capitolul Concurența, care nu a fost înca închis, beneficiaza de o atenție sporita.Documentul spune o mare parte a legislației este corelata cu legile antitrust ale UE. Sunt însa remarci, care ar putea fi cu ușurința trecute la categoria reproșuri. Primul dintre acestea se refera la ajutoarele de stat, iar documentul menționeaza ca deseori administrația centrala acorda „ad-hoc” derogari în cazul unor întreprinderi, carora le acorda ajutoare de stat. Este luat cu precadere în discuție sectorul oțelului: „România trebuie sa se asigure ca ajutorul acordat companiilor din sectorul oțelului este conform cu Acordul European”, se arata în raport.
La capitolul transporturi, raportul semnaleaza pericolul ca investiția autoritaților române în autostrada Brașov-Borș (construita de Bechtel) sa limiteze disponibilitatea cofinanțarii naționale a fondurilor pentru infrastructura, care vor fi acordate României dupa aderare pentru construcția de autostrazi. Documentul remarca „inconsecvanța” autoritaților în acest proiect. „Pentru ca nu a existat o licitație pentru obținerea contractului, Comisia Europeana nu va putea furniza sprijin financiar pentru acest proiect”, precizeaza raportul.
România a avansat în aplicarea acquis-ului la nivelul taxelor, iar acum va trebui sa acorde o atenție sporita alinierii și îmbunatațirii capacitații administrative, spune documentul.
Ce este clauza de salvgardare
Este masura de protecție pe care și-o ia Uniunea Europeana în raport cu statele candidate. Odata ncheiat procesul de negociere, niunea vrea sa aiba un mijloc de constrângere a statelor care aspira la integrare ca își vor îndeplini toate angajamentele pe care le-au asumat în timpul negocierilor, dupa calendarul stabilit, astfel încât data aderarii sa le gaseasca pregatite pe deplin.
În cazul în care aceste țari uita sau întârzie ca mai au de facut anumite lucruri, Uniunea poate sa se foloseasca de aceasta clauza, s-o invoce și sa amâne momentul aderarii. În cazul României și al Bulgariei, amânarea poate fi de un an. Aceste țari pot fi considerate norocoase în comparație directa cu Turcia și Croația. În cazul lor – nici una nu a început înca negocierile de aderare – exista o clauza care stipuleaza ca pe parcursul negocierilor, în cazul în care Uniunea sesizeaza devieri de la normele europene în privința respectarii drepturilor omului sau de la procesele democratice, poate suspenda negocierile. Pe perioada nelimitata.
Este important de precizat ca o astfel de clauza nu a fost menționata în timpul procesului de aderare al celor zece state care au devenit membre ale Uniunii la 1 mai anul acesta. Intrarea lor în Uniune a creat însa nemulțumiri din partea multor oficiali de la Bruxelles și din partea unor politicieni, care au considerat ca aceste state nu și-au respectat pâna la virgula termenele și angajamentele, astfel ca au adus în cadrul Uniunii un deficit. Nu este vorba însa de o discriminare, ci de o masura suplimentara care duce în final la o mai buna coordonare cu statele candidate.
Este adevarat însa ca începând cu 1 mai a avut loc o confruntare directa între nivelul unor țari care erau deja membre și cele zece state foste comuniste în condițiile unor diferențe considerabile în plan economic. Mai este o realitate și faptul ca efectele imediate ale acestui val au creat un curent mai puternic decât pâna acum al celor care nu doresc ca extinderea Uniunii sa mai continue. Costurile, spun cei mai mulți, ar fi prea mari.
Așadar, România și Bulgaria sunt primele țari care vor „da piept” cu clauza de salvagardare. Mai trebuie spus ca este un proces continuu de fapt de monitorizare. Asta pentru ca acest mecanism include un raport anual al progreselor pe care le-a facut fiecare țara. Primul va fi în noiembrie anul viitor.În cazul în care Comisia constata ca angajamentele sunt în pericol de a nu fi onorate, semnaleaza deficitul liderilor politici.
Apoi, mai exista o treapta în acest mecanism – al sesizarii oficiale a Consiliului European – organismul cu cea mai puternica putere de decizie în cadrul Uniunii. Sunt trei niveluri care vor fi monitorizate:administrația publica, sistemul judecatoresc, corupția și reformele economice. Oricare dintre problemele pe aceste domenii poate aduce, așadar, amânarea aderarii cu un an.
Minusurile din raport persista de mai multa vreme
Exista în acest raport câteva critici din partea Uniunii Europene care persista de mai mulți ani. Rezolvarea lor este urmarita cu atenție la Bruxelles, este cuantificat fiecare pas pe care îl face România în sensul depașirii handicapurilor. În multe dintre cazurile în discuție nu se poate spune ca ne aflam la nivelul anului 1998, când Comisia Europeana a început evaluarea României.
Prblema este ca în domenii precum justiția sau corupția, chiar și administrația, sau concurența România nu a facut mai multe decât sa adopte legi compatibile cu normele Uniunii. Lectura raportului arata ca la Bruxelles se mai așteapta înca aplicarea legilor respective.
Un exemplu concludent este cel al luptei anticorupție. Comisia a semnalat, în anii precedenți, ca fenomenul este larg raspândit și ca a ajuns la cele mai înalte niveluri. Apoi, înca de anul trecut, a salutat adoptarea legii anticorupție. De data aceasta, în mai multe rânduri, sub mai multe formulari, se remarca faptul ca nu au existat pedepse ca urmare a unor fapte de corupție la nivel înalt.
În domeniul justiției, independența magistraților a fost o problema constanta. Exista evfaluarea pozitiva în legatura cu apariția unor legi reformatoare în domeniu, dar, spune Uniunea Europeana, sunt mulți judecatori care se confrunta cu presiuni în exercitarea atribuțiilor. Sau, cum este cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se numește președintele nu dupa experența profesionala, ci dupa statutul sau de consilier al unor demnitari.
Un alt domeniu în care avem probleme este cel al presei. Problema independenței presei se pune de trei ani. Pâna atunci s-a vorbit despre legi care incriminau ziariștii – pedeapsa pentru insulta, calomnie sau ofensa adusa autoritații. Legal, aceste chestiuni sunt în mare parte rezolvate, dar persista fenomenul autocenzurii impuse de presiunile unor interese politice sau de afaceri, cum spune raportul de anul acesta.
În domeniul respectarii drepturilor minoritaților, România a trecut de criticile privind discriminarile asupra populației de etnie maghiara. Au aparut, mai nou, discrimari la adresa romilor.
În economie, un capitol pare sa nu avanseze prea mult. este vorba despre sistmul energetic. Progrese exista, spune Comisia, dar nu sunt consistente. Se vorbește, ca și în primii ani ai evaluarii anuale, de ineficiența producerii energiei în România. În continuare costurile de producție nu sunt acoperite de prețuri. este remarcata reajustarea prețurilor la principalele surse de energie, dar în același timp este recomandata continuarea acoperirii prin preț a ineficienței din producție.
Privatizarea, care pâna de curând era o piatra de încercare pentru economia româneasca a ajuns sa fie acum evaluata ca fiind aproape finalizata. Este un progres. Comisia atrage atenția asupra pierderii efectelor pozitive ale privatizarii prin acordarea unor ajutoare financiare din partea statului, a unor contracte de la stat sau înlesniri financiare.
Legea falimentului era ceruta insistent pâna de curând de la Bruxelles. A aparut între timp, dar România este prea timida sa o aplice. Spune raportul.
Ce reacții vin de la Bruxelles
Gunther Verheugen, actualul comisar pentru extindere al UE
Comisarul european pentru extindere, aflat la finalul mandatului, a anunțat ca Executivul european sprijina integrarea României și a Bulgariei în 2007. El a amintit ca Bulgaria a închis deja negocierile, în vreme ce dorința României este de a finaliza dosarele de acquis pâna la finele anului. „Sprijinim acest lucru, deși stim ca va fi foarte dificil. Nu este însa o varianta care trebuie exlusa”, a spus comisarul, referindu-se la stadiul negocierilor României cu Uniunea.
Comisarul a adus în discuție și clauza instituita ca o masura de siguranța în plus pe care Uniunea și-a ia în privința pregatirii României și a Bulgariei de aderare. În cazul în care în aceasta perioada de doi ani se va considera ca una dintre aceste țari sau chiar amândoua nu îndeplinesc condițiile cerute, exista clauza de salvgardare, potrivit careia procesul de aderare poate fi amanat cu un an”.
Ollie Rehn, viitorul comisar pentru extindere al Uniunii, vorbise despre țarile candidate cu o zi înainte în plenul Parlamentului European. El a spus ca dorește „ca România și Bulgaria sa devina membre ale Uniunii la 1 ianuarie, daca vor fi pregatite”. El nu a facut nico declarație privind sprijinul pe care l-ar acorda României pentru închiderea negocierilor pâna la finele acestui an.
Rehn, care va prelua mandatul de comisar pentru extindere la 1 noiembrie, a spus ca va monitoriza Bulgaria și România foarte atent. A invocat clauza de salvgardare. „Sper ca nu va trebui sa recurgem la aceasta clauza, dar ea nu e inclusa în tratatul de aderare doar ca sa ne amuzam. E o clauza serioasa și, daca România nu va fi în stare sa atinga standardele europene la timp, nu vom ezita s-o folosim”, a declarat Olli Rehn în Parlamentul european. De asemenea, Ollie Rehn a precizat ca în cazul ambelor țari, daca lucrurile nu merg bine, nu va ezita sa utilizeze noua procedura de monitorizare a procesului de aderare postnegocieri.
Johnathan Scheele, ambasadorul Uniunii Europene la București
„Comisia va depune tot efortul pentru a încheia negocierile de aderare cu România în 2004, pentru a senmna Tratatul de aderare cât mai repede posibil în 2005 și a accepta România ca nou membru în ianuarie 2007.
Raportul subliniaza progresele cât și unele probleme de care România trebuie sa se ocupe de acum și pâna în ianuarie 2007. Asta nu numai pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, ci în primul rând pentru a putea sa acționeze din prima zi a aderarii ca membru activ și eficace al UE”….”Pe toata perioada pâna la aderare, Comisia va monitoriza îndeaproape progresele României în respectarea obligațiilor sale ca viitor membru al Uniunii. Tratatul de aderare va include clauze de salvgardare, ce vor fi folosite ca ultima soluție, în cazuri problematice”.
Emma Nicholson, fost raportor pentru România al UE
Baroneasa Emma Nicholson, reprezentat al Partidului Liberal-Democrat din Marea britanie, printre care se înregistreaza o rata mare a celor care nu mai doresc extinderea Uniunii, a avut o intervenție în Parlamentul European. „Îngrijoarea noastra privește în primul rând corupția și funcționarea defectuoasa a justiției în România. Iar fara justiție nu putem vorbi de democrație, condiție necesara pentru a intra în Uniunea Europeana”.
„Eu n-aș merge chiar atât de departe precum unii dintre colegii mei, spunând ca România nu trebuie primita în Uniune în 2007. Într-adevar, e greu de crezut ca România va reuși sa încheie anul acesta negocierile la capitolul justiție, însa nu cred ca acest lucru va însemna automat ca va rata aderarea în 2007”. Un alt coleg al Emmei Nicholson a spus ca România este ca un mar putred, referindu-se tot la lipsa de încredere a capacitații țarii noastre de a deveni în 2007 membru al UNiunii.
Și Pierre Moscovici, noul raportor pentru România al Parlamentului European, socialist, francez, a anunțat ca va avea o privir critica asupra României. Dupa anunțarea raportului în plenul Parlamentului, Emma Nicholson a anunțat ca saluta progresele României și a avertizat din nou asupra întârzierilor.
Iulian Anghel / Adelina Radulescu
Ziarul Financiar