Austriecii dau 900 de mil. $ pentru 33% din Petrom
„Privatizarea Petrom, alaturi de cele ale utilitaților, va schimba bazele economice ale României. Vechile filiere vor fi taiate. Pentru noi, acesta este practic ultimul tren, pentru ca noi facem acum ce-a facut Ungaria, Polonia sau Cehia în 1994-1995, care au taiat de la radacini, au schimbat atunci bazele economiei, iar apoi economia a crescut pe baze naturale, corecte. Privatizarea ofera garanția ca vor fi respectate regulile economiei de piața, ca se poate propaga competiția”, a spus Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Economie și Prognoza din cadrul Academiei Române.
Potrivit ultimelor informații de pe piața, austriecii vor plati 850 – 900 milioane dolari (700 -720 mil. euro) pentru achiziția a 33,34% din acțiunile Petrom Valoarea totala a tranzacției urmeaza sa ajunga, dupa o majorare de capital în urma careia austriecii vor ajunge la 51% din acțiuni, la o valoare de aproximativ 1,4 miliarde dolari (1,2 miliarde euro).
Dupa o încercare ratata de a trece Petrom în proprietate privata în 1999, statul român se desparte de cel mai valoros activ al sau.
La aceste coordonate ale tranzacției, austriecii vor plati în prima faza un preț de aproximativ 2.350 lei per acțiune. Cotația actuala pe piața bursiera din România este de 2.550 de lei, iar valoarea nominala a unei acțiuni este de 1.000 lei.
În faza a doua a tranzacției, OMV va subscrie, potrivit unor calcule, în cadrul majorarii de capital 1,3 acțiuni pentru fiecare acțiune pe care o deține din cele cumparate. La o valoare de 500 – 550 mil. $ (440 mil. euro) a aportului de capital înseamna ca OMV va subscrie la o valoare de circa 1.000 de lei per acțiune, adica exact la valoarea nominala.
OMV va prelua Petrom în forma sa integrata, adica cu un portofoliu format din explorare și producție de petrol și gaze, rafinare, petrochimie și o rețea de circa 700 de benzinarii, dar conform hotarârii de guvern care aproba tranzacția, va putea renunța la Arpechim și o parte din benzinarii.
Hotarârea de guvern prevede ca Petrom poate aplica programe de restructurare anterior sau ulterior transferului de proprietate catre OMV prin care pot fi constituite societați comerciale la complexul Arpechim Pitești, Doljchim Craiova și o serie de benzinarii, în care Petrom va fi acționar unic sau principal.
Interpretând strict textul legii înseamna ca alți investitori se pot asocia cu Petrom la Arpechim, iar apoi pot chiar sa devina ei acționarii majoritari, prin majorare de capital la care sa nu participe noua entitate OMV-Petrom.
Grupul rus Lukoil și-a anunțat deja interesul pentru preluarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, în varianta unei integrari cu Arpechim Pitești, care furnizeaza materia prima necesara.
Astfel, daca OMV nu va reține Arpechim în structura Petrom, cum se vehiculeaza deja informații pe piața, nu ar mai fi nevoita sa-și vânda participația de 25,1% din grupul privat Rompetrol.
OMV avea la finele anului trecut 6.137 de angajați, încheind cu un profit net de 393 mil. euro la afaceri de 7,6 mld. euro. Petrom a avut un rezultat net în 2003 de zece ori mai mic decât OMV la afaceri de 1,9 mld. euro și 57.000 de angajați.
Cea mai mare privatizare din istoria României va schimba total economia
Din punct de vedere al productivitații pe salariat, Petrom este acum ultima companie petroliera din Europa Centrala și de Est.
Șeful OMV a propus o restructurare masiva de personal la Petrom în urmatorii 10 ani și un program de investiții annual de 300 mil. euro pe termen mediu, spunea recent Liviu Luca, președintele Federației Sindicatelor Libere Independente (FSLI) Petrom și al Asociației Salariaților din companie. Întârzirea mare a privatizarii face ca discuția asupra sumei încasate de stat nici sa nu mai fie relevanta. Tonul general al analiștilor este: bine ca s-a vândut odata!
Experiența privatizarii unui alt colos al economiei românești, Sidex a aratat eficiența managementului privat: de la peste 300 milioane $ pierderi, combinatul de la Galați a ajuns la 100 milioane de $ profit doar pe prima jumatate a anului trecut.
„Nu conteaza care este proporția între banii platiți de OMV pe acțiunile Petrom și suma alocata pentru majorarea de capital. Avem cazul Sidex, unde nu s-au încasat bani mulți și uite ce treaba au facut”, a comentat pentru ZF reprezentantul unei mari banci de investiții prezente pe piața româneasca.
Privatizarea va avea un impact masiv asupra economiei. Inclusiv datele privind implicarea societaților private în economia româneasca vor trebui revizuite acum. Scoaterea Petrom de sub tutela statului va duce la creșterea pâna la 73-75% a ponderii în produsul intern brut a societaților private, fața de 68-70% anterior.
În plus, vânzarea Petrom are importanța și din punct de vedere al veniturilor la bugetare. Aceasta este o privatizare în urma careia statul român mai și încaseaza, nu numai platește, cum a fost cazul, ca urmare a numeroaselor facilitați și scutiri de datorii acordate, la Sidex, Petromidia sau chiar Dacia.
Vânzarea Petrom va aduce o suplimentare a veniturilor cu aproape 700 milioane de euro dintr-un foc, ceea ce înseamna mult pentru bugetul de stat, care are programate venituri pentru anul acesta de circa 7,5 miliarde de euro. Banii vor fi folosiți însa de fapt la rascumpararea datoriei publice interne, acum de circa 2,8 miliarde euro. Abia scaderea acestei datorii cu circa 25% va permite direcționarea cheltuielilor cu dobânzile catre alte sectoare. În plus, rascumpararea va duce la micșorarea dobânzilor la titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor, deci la scaderea dobânzilor și pe piața bancara.
Radu Craciun, senior analist la ABN Amro, crede ca privatizarea Petrom și a utilitaților va avea un impact pe mai multe paliere în economie.
„Privatizarea va duce la scaderea arieratelor, însoțita eventual de oprirea unor entitați neviabile sau de implicarea statului în sprijinirea lor prin alte metode”, spune Craciun.
În același timp însa, Craciun preconizeaza „apariția unui puseu inflationist generat de poziționarea prețurilor pe un alt palier stabilit pe criterii pur comerciale. Prețurile mai mari ar putea stimula întreprinderile în direcția unei utilizari mai eficiente a combustibililor și a energiei electrice. De asemenea, sectorul privat de producție și distribuție de produse petroliere va putea practica prețuri care sa le permita creșterea profitabilitații și dezvoltarea.”, mai spune analistul ABN Amro.
Mai mult, privatizarea Petrom poate duce la o cascada de investiții. „Sunt posibile investiții de mare anvergura care se vor regasi în importuri și deficit extern, dar finanțate în paralel prin intrarile de investiții straine directe pe care le presupun majorarile de capital. Un program de investiții al Petrom ar putea declanșa un efect în cascada și asupra altor producatori locali, care vor trebui sa țina pasul cu leader-ul”, a mai spus Craciun.
Investițiile straine vor veni însa nu numai de la competitori, ci și de la companii care vor oferi servicii catre Petrom, așa cum a fost experiența privatizarii Dacia. Instalarea Renault aici a adus furnizori pentru piese care au investit aici peste 100 milioane de euro.
Noile investiții vor putea slabi presiunea asupra pieței muncii create de eventualele disponibizari la Petrom sau celelalte utilitați privatizate. „Se va crea o presiune asupra șomajului, având în vedere excedentul de forța de munca existent”, crede analistul de la ABN Amro.
Statul a fost consiliat în aceasta tranzacție de catre bancile de investiții Credit Suisse First Boston, ING Barings și casa de avocatura Linklaters Miculitii & Asociații, în timp ce OMV a avut în echipa sa de negociere banca germana Deutsche Bank și casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Ce s-a privatizat
AUTOMOBILE DACIA a fost privatizata în iulie 1999 valoarea tranzacției fiind de 270 milioane de dolari. Grupul francez Renault, care a preluat pachetul majoritar de acțiuni au platit atunci 50 milioane de dolari și s-au angajat sa investeasca 220 milioane de dolari. Valoarea investițiilor francezilor la Dacia a atins de atunci aproape 500 milioane de dolari.
De la privatizare Dacia a înregistrat pierderi. Cifra de afaceri de anul trecut a fost de 390 milioane de dolari, iar pierderile s-au cifrat la 96 milioane de dolari. Francezii și-au propus sa readuca uzina de la Pitești pe profit din 2005. Dacia a lansat în acest an modelul Logan „mașina de 5.000 de euro” pe care s-au angajat înca de la privatizare sa o în produca în România. Vechiul model Dacia 1300 a fost retras din fabricație zilele trecute.
COMBINATUL SIDERURGUIC SIDEX GALATI a fost vândut în noiembrie 2001 grupului indian LNM. Pachetul de acțiuni vândut de stat reprezentând aproape 90% din capitalul Sidex a fost vândut cu 150 milioane de dolari, suma care include și datoriile Sidex transformate în acțiuni și preluare de LNM .Investițiile suplimentare pe care indienii s-au angajat sa le faca la Galați ridicându-se la alte 350 milioane de dolari. Sidex a trecut pe profit de anul trecut datorita restructurarii operate de companie indiana. În acest an este o așteptata o noua creștere a rezultatelor Sidex datorita creșterii prețurilor la oțel pe piața mondiala.
ROMTELECOM a fost privatizat începând din noiembrie 1998, când grupul grec OTE a preluat 35% din capitalul social al companie, alaturi de dreptul de uzufruct asupra a altor 16% din acțiunile companiei. La începutul anului 2003 OTE și-a majorat copta deținuta la Romtelecom, de la 35% la 54% în cadrul unei tranzacții în valoare de 242 milioane de dolari. Grecii s-au aflat de mai multe ori în conflict cu autoritațile din cauza respingerii repetate a cererii de majorare a tarifelor la serviciile telefonice. Romtelecom a reușit sa revina pe profit în 2003, în ciuda scaderii veniturilor.
Grecii au derulat de la preluarea un program de restructurare în cadrul caruia a disponibilizat câteva mii de salariați. Un eșec a fost însa divizia de telefonie mobila a companiei, Cosmorom, care a ajuns sa aiba datorii de peste 100 milioane de dolari, iar acționarul grec a oprit orice investiție în dezvoltarea afacerii de telefonie mobila din România.
BRD a fost vânduta în decembrie 1998 francezilor de la Societe Generale care au platit 200 de milioane de dolari pentru 51% din acțiunile bancii. Francezii au restructurat personalul și portofoliul de credite al bancii, au închis mai multe sucursale și au investit într-un sediu nou al bancii.
Capitalizarea bursiera a BRD a ajuns în 2004 la peste un miliard de dolari, iar pachetul cumparat de francezi valoreaza acum pe bursa de aproape trei ori mai mult în dolari decât în urma cu cinci ani și jumatate. Profitul bancii de anul trecut a depașit 70 milioane de dolari.
ALRO. Vânzarea Alro Slatina catre casa de comerț americana Marco International a fost una din cele mai contestate privatizari din România și a avut loc în 2002, dupa peste un an de amânari și scandaluri. În final, Marco International a cumparat doar 10% din acțiunile companiei, ajungând acționar majoritar pentru ca deținea deja un pachet mai mare de 40%.
Statul nu a vândut atunci decât un pachet de 10% deși deținea 54,7% din companie, fiind diminuat ulterior printr-o majorare de capital de 45 de milioane de dolari. Modalitatea de privatizare a fost contestata pentru ca Alro era și este una din cele mai profitabile companii românești, analiștii estimând ca statul ar fi putut vinde tot pachetul de 54% la un preț foarte bun. Oricum, Marco International și-a respectat pâna în prezent obligațiile asumate prin contractul de privatizare iar Alro a fost ajutata substanțial și de creșterea prețului aluminiului de piețele internaționale în ultimul an.
ELECTRICA BANAT șI DOBROGEA. Finalizata saptamâna aceasta, privatizarea celor doua filiale Electrica reprezinta prima decizie strategica majora a statului român pe o piața reglementata cu puternica dimensiune sociala. Enel a platit 111,8 milioane de euro pentru 51% din acțiunile celor doua companii și a promis ca va efectua investiții de 1 miliarde de euro în urmatorii 15 – 20 de ani. Efectul trecerii distribuției în mâini private va avea un efect controlat asupra prețului energiei, fiind permise doar majorari de 4 – 5% pe an.
Ce mai e de vândut
BCR. În privatizarea Bancii Comerciale Române s-a ajuns la o soluție de compromis în lipsa unui investitor strategic care sa preia banca. Statul a vândut în acest an un pachet de 25% din acțiunile bancii catre Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și International Finance Corporation (IFC). Valoarea totala a tranzacție a fost de 222 milioane de dolari.
Cum cele cinci societați de investiții financiare dețin împreuna 30% din BCR capitalul bancii a devenit astfel majoritar privat. Statul și-a anunțat intenția de a mai scoate la vânzare un pachet de înca 25% din acțiunile bancii. Obiectivul final al privatizarii este ca un pachet reprezentând cel puțin 51% din capitalul social total al BCR sa fie vândut unui investitor strategic, instituție financiar-bancara internaționala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel puțin o instituție financiar-bancara internaționala de renume. Statul are dreptul sa rascumpere acțiunile de la BERD și IFC în cazul în care va gasi un investitor strategic dispus sa rascumpere acțiunile.
ELECTRICA. Privatizarea Electrica este în opinia specialiștilor o afacere în valoare de peste un miliard de euro. Dupa vânzarea primelor doua din cele opt filiale Electrica, statul deruleaza procedurile de vânzare pentru alte trei distribuții – Oltenia, Moldova și Muntenia Sud. Ca preț de vânzare, specialiștii afirma ca statul român va încasa mai mult din urmatoarele tranzacții.
În primul rând, pentru ca societațile din portofoliu sunt mai mari, iar apoi pentru ca experiența statelor din regiune ce au devenit membre ale Uniunii Europene arata ca pe masura ce vânzarea companiilor se apropie de data aderarii, crește atractivitatea și implicit prețul de vânzare.
Trecerea distribuției în proprietate privata va aduce investitori, care dupa modelul Enel, vor stopa în primul rând acumularea de arierate în sistem, curațind astfel sectorul energetic de ineficiența și neperformanța.
DISTRIGAZURI. Privatizarea distribuțiilor de gaze este programata sa se încheie pâna la finele acestui an. Distribuțiile de gaze se afla de mai multa vreme într-un blocaj financiar, cauzat de nivelul de datorii și de creanțe pe care le au de încasat, iar pe de alta parte, lipsa de lichiditați pune în pericol modernizarea propriei infrastructuri.
Majorarea tarifelor la gaze se va produce cu sau fara investitori privați în sector, dar administrarea unei afaceri destinate profitului de catre privați nu poate fi decât benefica. Liberalizarea pieței și crearea pieței unice europene va face ca piața româneasca sa se apropie „din mers” de prețurile practicate pe continent, dar și de rentabilitatea unei companii de gaze, inclusiv în termen de angajați.
În plus, este posibila o rearanjare a portofoliului distribuției de gaze în urmatorii ani o data cu intrarea și a altor investitori în sector.
Sorin Pâslaru / Adrian Mîrșanu
Ziarul Financiar