Augustin Viziru – îi face viaţa amară lui Papadopol

25 02. 2008, 00:00

– Ce face noul tău personaj din “Războiul sexelor”?
După cum v-am obişnuit, numai nenorociri. Bebe e clar un personaj negativ şi apare să-l calce pe nervi pe Alex, interpretat de Alexandru Papadopol. De fapt, Bebe are o problemă nerezolvată cu Alex, care îi făcuse zile fripte în liceu. Şi acum vrea răzbunare….

– Le dai replica Stelei şi lui Arşinel. E greu?
Pot să spun că, iniţial, nu mi-a fost frică să le dau replica, dar am avut emoţii imense. Sînt impresionat de aceşti doi monştri sacri. Cînd stau lîngă ei, mi-e imposibil să nu zîmbesc, dacă nu să rîd copios. Şi atunci cînd nu filmează au un umor incredibil.

– Ce ai făcut de cînd ai terminat proiectul “Iubire ca în filme”?
N-am intrat în alt proiect, ci am fost la Campionatele Europene de biliard. Eu joc biliard profesionist din 1990. Din păcate, acum n-am prea avut timp să mă antrenez şi nu mă pot lăuda cu un loc pe podium. Cu acest campionat, am ajuns în Germania, Spania, Austria. Atmosfera e superbă. Mai ales că, după ce terminăm concursul, jucăm din nou, cu uşile închise, şi fiecare îşi demonstrează abilităţile fără regulile impuse de competiţie.

– Ce-ai învăţat jucînd profesionist biliard?
În acest sport contează doar să ai nervii tari, să îţi stăpîneşti emoţiile, pentru că aproape toţi jucătorii au acelaşi stil de a lovi mingile. Antrenamentul psihic contează şi în viaţa de zi cu zi. Cînd am filmat prima oară în viaţa mea, în “Iubire ca în filme”, trebuia să merg la casa Varlam şi să întreb a cui e. Cred că aveam 160 pulsul. Dar, cînd am auzit “Motor!”, m-am controlat instantaneu.

– Revenind la serial, este al treilea rol negativ pe care îl faci. Ce crezi că te recomandă pentru rolul băiatului rău?
De data aceasta şi spre surprinderea mea, nu a trebuit să dau probe pentru “Războiul sexelor”. M-am simţit extrem de bine că am trecut la nivelul… al doilea. Echipa ştie ce pot să fac, acum urmează să decidă şi telespectatorii dacă le place personajul meu. Ca să răspund la întrebare, cei din echipă spun că mă ajută faţa pentru un rol negativ şi, în special, privirea. E adevărat, mă simt foarte bine într-un astfel de rol, deşi în viaţa de zi cu zi nu mă încadrez nici pe departe în tiparele unui tip rău.
Fără scene de violenţă

– Fratele tău te-a vizitat deja pe platouri?
Eu merg la Lucian, în şatră, unde filmează. Şi acum mi se pare ciudat să-l văd îmbrăcat în ţigan. Oricum, de cîte ori m-am uitat la “Inimă de ţigan” şi personajul lui Lucian era bătut, mă simţeam extrem de rău, deşi ştiu cum se filmează o astfel de scenă. Dar mi-era foarte milă. Şi cum stăteam în faţa televizorului, ca să ies din acea stare, trebuia neapărat să vorbesc cu el la telefon.

– Ce sfaturi ai mai primit de la Lucian?
El este un etalon pentru mine. Ştiu că, de obicei, fraţii mai mici nu ascultă de cei mari. Acum însă, am început să mă gîndesc de două ori dacă Lucian îmi spune să nu mai fiu foarte impulsiv, să îmi cîntăresc cuvintele mai bine. Am văzut că sfaturile lui dau roade.

– Părinţii voştri ce spun de faptul că amîndoi aţi îmbrăţişat actoria?
Mama ne înregistrează absolut toate apariţiile. În schimb, tata nu poate să urmărească scenele violente în care noi sîntem protagonişti. În “Inimă de ţigan”, Lucian a mai luat bătaie, cum spuneam, şi, de fiecare dată, l-am avertizat pe tata să nu se uite. Ţin minte că eram odată la Predeal, ne uitam la Acasă, şi tata a văzut cum o încasa Lucian în serial. A ieşit afară, nu mai putea să respire. El ne asigură că ştie că e vorba despre un film, dar pur şi simplu nu suportă ideea ca eu sau Lucian să fim bătuţi.