Asterix si Vikingii / Asterix et les Vikings – Asterix and the Vikings
În același timp, vikingii debarca în Galia, hotarâți sa gaseasca un „campion al fricii” care va putea, dupa cum le-a promis magul lor, sa îi învețe sa zboare, caci în mintea lui „frica îți da aripi”…
Rapirea lui Goudurix de catre vikingi este o adevarata catastrofa. Astérix și Obélix trebuie sa faca tot posibilul pentru a-l gasi. În timp ce ei pleaca în cautarea lui în Marele Nord, tânarul lor protejat, picat fara voia lui în mijlocul unui complot infam, o descopera pe frumoasa și curajoasa Abba, descoperind ca uneori dragostea are efectul unui pumn… Un adevarat șoc al culturilor!
NOTE DE PRODUCȚIE
Micuțul erou galez revine în forța în lumea desenului animat într-o aventura care ne poarta pâna în Marele Nord și care ne face cunoștința cu un tânar galez din Luteția care nu va lasa pe nimeni indiferent… Combinând spiritul care a reprezentat marca celebrei benzi desenate cu cele mai bune tehnici de animație, AXTERIX ȘI VIKINGII pune în valoare în totalitate lumea amuzanta, surpinzatoare și tandra imaginata de Goscinny și Uderzo. Mai-mai ca îți vine sa crezi ca toata echipa filmului a baut din poțiunea magica a lui Toutatis!
LA ÎNCEPUT A FOST RÂSUL
Felul în care a luat naștere Astérix: Albert Uderzo spune: „Eu și René Goscinny ne spuneam mereu: daca tot suntem prost platiți în meseria asta, macar sa mai radem și noi! Așa ne-am hotarât sa punem mai mult umor în munca noastra decât se obișnuia în acea vreme sa se foloseasca în benzile desenate.
Astfel am ajuns, proces care a fost de altfel lipsit de orice calcul, sa inventam povestiri care sa poata fi citite pe doua nivele. Trebuia ca atât copii cât și parinții sa se poata identifica cu banda desenata. Am facut treba asta fara sa ne dam seama macar… De fapt, între prima apariție a personajului în ziarul Pilote – în care a aparut Astérix prima data – și varianta mea a personajului au trecut 3 luni. Am muncit pe brânci pentru a gasi tema galezilor, dupa care, într-un sfert de ora, puseseram bazele personajelor și a poveștii din spatele acesteia.”
Albert Uderzo explica: „Ideea unui nou desen animat bazat pe aventurile lui Astérix nu era ceva nou pentru mine. Existau deja șapte adaptari, fiecare cu o evoluție diferita. Dar atunci când m-am întâlnit cu echipa de studio care își propunea sa faca ASTÉRIX ȘI VIKINGII, entuziasmul lor m-a convins și am acceptat. Ei au înțeles exact ce voiam eu. În filmele precedente, gaseam ca personajele nu joaca destul, se aflau tot timpul în mișcare, în vâltoarea acțiunii, dar nu jucau. De data aceasta, ei au reușit sa faca personajele într-adevar umane.”
O AVENTURA CE LEAGA DOUA LUMI
Natalie Altmann, producatorul executiv al filmului, spune: „Ne-am dat seama ca erau multe lucruri din universul lui Astérix care nu fusesera exploatate și progresele enorme la care s-a ajuns în ulmii ani în animație ne permiteau sa ne imaginam un tratament demn de aceste personaje. În ziua de azi exista talente în Franța și în toata Europa care permit relansarea unei producții a poveștii lui Astérix la nivel foarte înalt.” Natalie Altmann continua: „Proiectul a debutat cu a acțiune foarte agreabila: am recitit toate albumele! Cautam o poveste solida, universala. Am cazut de acord asupra episodului „Astérix si normanzii”. Vikingii au cucerit toata Europa și dețineau deci o dimensiune europeana și una internaționala. În același timp, conceptul filmului, frica, este de asemenea un subiect absolut universal. Pe de cealalta parte, Goudurix este un vector de identificare foarte puternic, atât pentru publicul tânar care se recunoaște în acest personaj cât și pentru parinți. Pe parcursul construirii scenariului, s-a consolidat și logistica tehnica. Am cautat cele mai mari talente în domeniu. A trebuit sa apelam la mai multe studiouri, caci nici unul nu oferea individual toate aspectele de care aveam nevoie. Am avut șansa de a întâlni doi realizatori, Stefan Fjeldmark și Jesper Mrller, care s-au identificat perfect cu proiectul și au știut cum sa îl convinga pe Albert Uderzo.
Ca și cum viața ar imita arta (benzile desenate și filmul), noi, „galezii”, am ajuns sa facem echipa cu „vikingii” danezi, dar contrar evenimentelor din poveste, totul a decurs cât se poate de cordial! Stefan Fjeldmark comenteaza: „Chiar daca universul lui Astérix este tipic franțuzesc, nu se limiteaza la țara sa de origine. Eu sunt danez și am copilarit cu el. Din echipa filmului au facut parte mai mult de zece naționalitați, iar fiecare dintre membrii echipei aveau o legatura foarte puternica cu aventurile lui Astérix.
Ceea ce au creat Uderzo și Goscinny are un caracter universal. Cu toții știm ca acțiunea se desfașoara în Franța, dar efectul este perceptibil la nivelul tuturor națiunilor. Benzile desenate au fost traduse în 111 limbi și dialecte! Cu toții ne simțim aproape de personaje, de emoțiile lor și de motoarele care le pun în mișcare. În Franța, Germania, Italia, Spania, toata lumea simte aceleași lucruri.”
ÎNFRUNTÂND EMOȚIILE:
PERSONAJELE
Scenaristul Jean-Luc Goossens povestește: „Am pornit de la „Astérix și normanzii”, un episod plin de idei remarcabile. Sa crezi ca „frica îți da aripi” este o idee în același timp absurda și geniala: Vikingii cred ca în ziua în care vor învața ce e frica – pe care înca nu o cunosc – vor putea sa zboare. A fost necesar sa se creeze un scenariu, sa se restructureze povestirea pentru a o adapta pentru cinema. Umorul absurd, personajele, inventivitatea dialogulurilor, jocuri de cuvinte – toate acestea au avut o prezența simțitoare în benzile desenate, dar nu puteam sa le transpunem ca atare în film. În cinema cel mai important e suspansul, desfașurarea acțiunii, emoția și antrenul. Pentru mine, miza a constat în transformarea acestei benzi desenate foarte amunzante într-o comedie de acțiune.”
Natalie Altmann: „Am avut doua dificultați majore: trecerea de la forma scrisa la film și aspectul interațional al acestei producții, care nu trebuia sa îi faca sa râda numai pe francezi. În alta ordine de idei, s-a pastrat proporția dintre gagurile care se bazeaza mai mult pe vizual menite pentru copii și spiritul mai adult care constituie particularitatea lui „Astérix”. Aceasta dubla lectura permanenta este un atu veritabil.”
Jean-Luc Goossens: „Cu aceasta ocazie am lucrat prima data la un film de animație, dar am tratat personajele ca și cum ar fi fost reale. La final, acest scenariu ar fi putut fi montat ca un film artistic. Chiar și atunci când vine vorba de personaje atât de cunoscute ca Astérix și Obélix tot descoperi fațete, nuanțe ale caracterului lor care pâna atunci au ramas neexplorate.” Scenaristul continua: „Prin intermediul unei istorioare de epoca, ASTÉRIX ȘI VIKINGII ataca și subiecte foarte contemporane, precum locul în societate al tinerilor, al femeilor și relațiile dintre popoare.”
„ASTÉRIX reprezinta o privire anacronica asupra unor aspecte sociale transpuse în epoca galo-romana. René Goscinny reușea sa adopte acest aer amuzat, ironic, unoeri la limita absurdului. Cu toate acestea, paralele facute de el la vremea aceea au trebuit modernizate, – deoarece banda de desene animate dateaza din anul 1967 –, pentru a introduce realitatea din 2006. De exemplu, personajul Goudurix, care în banda desenata are un numar în care cânta rock, astazi are un stil mai mult spre funk și rap. De asemenea, a aparut un porumbel denumit SMS, care îl însoțește pe Goudurix și transmite mesaje. În acest spirit, am inventat de asemenea nume de personaje, precum Abba, care face referire la celebra trupa suedeza. Abba este o tânara impetuoasa, în stare sa se împotriveasca barbaților. De asemenea, am inventat-o pe Vikéa, soția șefului viking obsedata de ideea de a-și redecora casa…”
PENTRU EROI CARE AU INTRAT ÎN ISTORIE
Stefan Fjeldmark: „Cât privește calitatea, am avut o mare ambiție. Niciodata nu se mai pusesera atâtea mijloace în serviciul unei adaptari a lui Astérix pentru un film de animație și fiecare în parte era pasionat de acest subiect. Baza activitaților de desen a fost facuta conform metodei tradiționale. Trasarea personajelor, decuparea foarte precisa, apoi crearea decorurilor, animația, compunerea imaginii, fiecare dintre aceste etape a beneficiat de cea mai mare atenție. Am vrut neaparat sa respectam spiritul inițiat de Uderzo. […] Am vrut sa dam viața desenelor lui Uderzo.”
Jesper Mrller adauga: „Aceasta a fost piatra noastra de încercare pentru acest film. Trebuia sa respectam fizionomia personajelor dar și starea de spirit a benzii desenate. Trebuia ca filmul sa aduca ceva în plus fața de banda desenata, dar în nici un caz nu trebuie denaturata energia și caracteristicile care au adus succesul seriei Astérix și Obélix. Chiar daca folosim tehnica tradiționala, ne-am servit și de cea informatica pentru a obține imagini mai dense, mai bogate. Rezultatul nu consta în opoziția dintre vechi și modern, ci în combinația dintre cele doua, care are un efect optim.”
MIJLOACE LA ÎNALȚIMEA AMBIȚIILOR
Natalie Altmann: „Indiferent de mijloacele pe care le-am folosit în acest film, nu am pierdut nicioadata din vedere ca principalul obiectiv este placerea spectatorului. ASTÉRIX ȘI VIKINGII reprezinta în primul rând ocazia de a fi partaș la aventura unui personaj pe care îl îndragești indiferent de vârsta. Nu am privilegiat efectele tehnice în detrimentul istoriei. Fiecare efect, fiecare decor este pus în serviciul narațiunii. Niciodata nu s-a acordat mai multa atenție logisticii enorme a proiectului decât spiritului producției.”
Producatoarea executiva arata: „ASTÉRIX ȘI VIKINGII reprezinta 4 ani de munca, un buget de 22 milioane de euro, 1.3oo planuri, mai mult de 100.000 de desene, sute de decoruri, între 300 și 500 de persoane care au muncit în Franța și în alte parți. Este extraordinar sa ai parte de o producție care sa permita unor persoane din mai multe țari sa lucreze împreuna la elaborarea unui mare proiect. Franța este țara fondatoare, deoarece este o istorie scrisa de francezi, realizata cu ajutorul a numeroși creatori francezi.”
„Colaborarea cu alte talente venite din numeroase țari din Europa fac din acest film o producție în același timp franțuzeasca și europeana, dupa imaginea personajului principal. Cred ca numai Astérix putea beneficia de acest lucru, pentru ca, dupa câte știu eu, este singurul personaj care spune ceva atâtor oameni într-o maniera atât de personala în tot atâtea țari.”
ASCULTÂND LUMEA
Natalie Altmann povestește: „Am vrut sa acordam o atenție sporita ambianței sonore, vocilor și muzicii, pentru ca aceste elemente sunt adesea neglijate în folosul imaginii. Dar ele au o contribuție fundamentala la transportarea spectaorului în inima povestirii.”
Alexandre Azaria adauga: „Din punct de vedere muzical, am segmentat filmul în doua parți. Universul viking, cu o muzica destul de marțiala, compusa mai ales din cornuri. Și tema galezilor, în special cea a lui Goudurix. Nu am vrut sa încarc filmul de teme, deoarece are multe dialoguri iar în spațiul care îi ramâne, muzica trebuie sa se poata identifica imediat. Alt aspect de menționat este ca nu am încercat nici o clipa sa fac muzica de desene animate, am abordat compoziția ca și cum aș fi facut-o pentru un film artistic. Chiar daca uneori apar nuanțe specifice, am evitat tonul saltareț care poate aparea în desenele animate.
Alt atu al filmului, primul cântec din genericul de sfârșit „Toate secretele” – este interpretat de Céline Dion. Natalie Altmann arata: „Este un cântec care vorbește de o afecțiune care depașește distanțele și obstacolele. Cântecul corespunde perfect spiritului filmului, iar faptul ca este cântat de una dintre interpretele francofone cele mai cunoscute din lume reprezinta un nou atu al universului lui Astérix.”
ASTÉRIX, interpretat de Roger Carel
„Pentru mine, Astérix este un vechi camarad. Prima data când l-am interpretat a fost acum mai bine de treizeci și cinci de ani, pentru radio. Goscinny și Uderzo voiau sa faca un foileton și cautau voci pentru personaj. Acesta, deși simpatic, era tot timpul ragușit! Exact tipul micuțului francez, așa cum este el vazut de straini! Dar el este de asemenea cinstit și drept, și îl definește prietenia cu Obélix. Fiecare îl pune în valoare pe celalalt.”
„De-a lungul timpului, l-am vazut pe Astérix evoluând. În acest film îl gasesc mai tandru, mai sensibil, mai emoționat decât în benzile desenate. Aceasta este o fațeta noua a personalitații sale. În fața acestui baiat, natura sa paterna iese la suprafața pentru prima data.”
Cu personaje precum Kermit, C6-PO, Winnie the Pooh Bear, Alf, am ocazia de a-mi împrumuta vocea unor personaje bune care dureaza în timp – Winnie dureaza din 1950! – dar, ca sa fiu sincer, Astérix ocupa un loc aparte. În primul rând pentru ca este o creație în totalitate franțuzeasca. Este personajul „nostru”, și nu poți sa nu te atașezi de el! Acest micuț galez este totuși stramoșul nostru! Ma simt apoape de el. Daca îi seman, atunci îi seman mai ales la nivelul energiei și al vitalitații. Ca și el, sunt tot timpul în mișcare!”
OBÉLIX, interpretat de Jacques Frantz
„la început mi s-a cerut sa dau probe. Când am aflat ca ma alesesera am fost foarte fericit. Am avut sentimentul ca voi intra în instorie. Obélix exista deja pe marele și micul ecran, dar nu voiam sa vad și sa aud nimic din ceea ce fusese, pentru a pastra o pagina alba. Cu tot respectul pentru predecesorii mei, acesta urma sa fie Obélix al meu. Trebuia sa îi imprim ce simțeam eu ca reprezinta acest personaj de când eram copil. Apoi, acesta nu e chiar un dublaj. Este mai exact o individualizare a vocii. Adica exista un suport mut, o imagine care trebuie susținuta, la care trebuie sa contribui cu particularitațile și personalitatea ta.”
„Obélix este un tip incredibil de tandru, de o gentilețe profunda. Dupa mine, el nu e prost, e doar naiv. Are o modalitate globala de a vedea lucrurile, are percepția sa personala asupra lumii! Dar din senin se declanșeaza ceva în mintea lui, ceva pe care nu îl înțelege, o nedreptate pe care o resimte foarte puternic. În prima faza se pune bosumflat în colțul lui! Dupa care, poate deveni foarte contrariat atunci când e vorba de romani. A depașit pragul violenței, o cunoațte la perfecție de când era mic copil.”
GOUDURIX, interpretat de Lorrnt Deutsch
„Atunci când am fost contactat pentru a interpreta unul din personaje, nu mi s-a spus care anume. Am acasa toate albumele din seria „Astérix” și m-am apucat sa le recitesc întrebându-ma a cui era vocea pe care urma sa o interpretez. În „Astérix și normanzii” am ghicit ca era vorba de micuțul parizian din Luteția, Goudurix. Eram tare fericit și cred ca personajul este chiar și mai reușit în film.
La început pare cam pretențios, dar are un fond bun și te atașezi de el. Dupa el, bretonii sunt niște țaranoi pentru ca vine de la oraș. Are propriile coduri, universul sau personal, dar nu este închistat în constângerile celor de o vârsta respectabila, ale academismului. Daca are multe de învațat, poate de asemenea sa faca societatea sa înainteze. Este un personaj pozitiv, chiar daca la început pare arogant și lipsit de respect.”
„În nici un caz nu voiam sa para detestabil. Trebuia sa se simta generozitatea tinereții. Goudurix e plin de vise. Are propriile sale pasiuni pe care ajunge sa le comunice altora, de exemplu atunci când danseaza. Personajul a fost creat în 1968, urmând un pic imaginea acestor tineri revoltați din anul 1968. Dar nu am vrut sa reprezinte o ruptura totala fața de generația veche, pentru ca are nevoie de ei. Pentru a lupta împotriva fricii, pentru a înțelege lucrurile, pentru a se gasi pe sine, are mare nevoie de Astérix și Obélix.”
ABBA, interpretata de Sara Forestier
„Astérix mi-a umplut copilaria. Atunci când mi s-a propus sa interpretez una din voci nu am ezitat nici o secunda. O interpretez pe Abba, fiica șefului vikingilor. E o razboinica. Atunci când am decoperit-o, am început s-o iubesc imediat. E frumoasa, super sexi și are o personalitate puternica. Îi ador energia, bretonul ei roșcat și dinții ei în vânt.
„Este spontana și nu îi e frica sa sfideze cutumele prea patriarhale ale poporului sau. Look-ul sau foarte modern m-a surprins, caci se integra foarte bine în universul lui Astérix.”
„Abba reprezinta un motor, o miza care genereaza istorie. Cryptograf vrea sa se foloseasca de ea maritând-o cu fiul sau pentru a ajunge sa dețina controlul tribului; din cauza ei Goudurix va dori sa se autodepașeasca. Aerul ei natural, lipsa oricarui calcul îi dau și mai mult farmec, deoarece ea nu face uz de puterea pe care o deține. E un paradox interesant, dar ea este involuntar cauza multor lucruri.”
CRYPTOGRAF, interpretat de Pierre Palmade
„Am crezut ca mi se va oferi rolul bardului așa cum s-a întâmplat în film, dar nu! Îl joc pe Cryptograf, vicleanul care comploteaza pentru a lua locul șefului vikingilor. Este josnic, o secatura și mult mai batrân decat mine!”
„Mi se pare incredibil ca, pe toata durata lucrarii lor, Goscinny și Uderzo au reușit sa amestece atât de bine o epoca îndepartata și niște teme atât de moderne. Universul lor are la baza personaje atât de puternice încât te prind în ciuda anacronismelor. Continui sa crezi în acest satuc care rezista. Pentru a ajunge aici, cei doi creatori trebuie ca se înțelegeau de minune. Nici nu știu care era Astérix și care Obélix…”
„Cryptograf e un fel de Rasputin. Este geniul rau al șefului vikingilor. Face lumea sa creada ca se afla în contact direct cu zeii. Viseaza sa ia locul șefului, nu se gândește decât la interesul sau, la gloria sa personala. Și pentru aceasta este gata sa se foloseasca de fiul lui cretin și sa-i trimita pe toți la pieire. Fara sa vrea, din cauza lui vikingii ajung sa creada ca frica da aripi. Evident, toate planurile sale se duc de râpa. E o adevarata placere sa joci rolul personajului negativ. Dintotdeauna am visat sa râd demonic și sa cad în prapastie urlând „Nuuuuuuu!”
„Pentru a interpreta rolul Cryptograf, nu am vrut sa ma forțez, sa imit o voce de batrân. Unii au un talent special pentru așa ceva, dar eu nu! Am pastrat în minte faptul ca e un tip fara curaj, care ia ochii tot timpul dându-și aere dar care nu are nimic în spate. Pur și simplu, aveam doua-trei adjective în minte și am pornit la drum.”
„Te simți responsabil fața de personaj, ești foarte legat de el. Îl creezi. Uneori simțeam ca pot sa fac totul mai bine și voiam sa o iau de la capat. Asta nu dintr-un profesionalism dus la extrem, ci pentru ca știam ca la acest film se uita copii, care trebuie sa creada ce vad. Trebuie sa le fie frica, trebuie sa râda. Nu ai dreptul sa te înhami pe o pista falsa, pentru ca aceasta interpretare va ramâne pentru totdeauna!”
„Atunci când joc un rol, fie de teatru sau de cinema, apropii personajul de mine și îmi exploatez natura. Dar Cryptograf exista deja, are o fața, niște trasaturi. Este un desen animat și trebuie sa îi respecți candoarea… Ador ideea ca pentru mulți copii vocea mea va ramâne de acum încolo cea a personajului negativ. Voi deveni teroarea școlilor!”
Asterix si vikingii
Distributie:
ASTÉRIX – ROGER CAREL (Voce)
OBÉLIX – JACQUES FRANTZ (Voce)
GOUDRIX – LORANT DEUTSCH (Voce)
ABBA – SARA FORESTIER (Voce)
CRYPTOGRAF – PIERRE PALMADE (Voce)
NARATORUL – PIERRE TCHERNIA
Regie: Stefan Fjeldmark
Jespe Mrller
Scenariu: Stefan Fjeldmark
Jean-Luc Goossens
Albert Uderzo – comic
René Goscinny – comic
Philip LaZebnik
Gen: Animatie
Productie:Franta / Danemarca
Durata: 78 min
Titlu original: Astérix et les Vikings
Distribuit în România de : New Films Romania