Arta culinara în țara lui Zorba Grecul
Grecilor le este caracteristic sa-și aline durerile sau sa-și celebreze succesele delectandu-se cu mancare și bautura aleasa în mijlocul familiei și al prietenilor. Jovialii greci iubesc natura și fac orice ca sa scape de cei patru pereți ai casei. Spre exemplu, în perioada mai-octombrie iau masa afara, pe terase, iar orice petrecere se lasa cu farfurii sparte și cu dansuri pe masa. De-a lungul timpului, numeroasele incidente provocate de cioburi i-au convins pe unii dintre ei sa renunțe la acest obicei. Însa tradiția party-urilor zgomotoase nu le-a ieșit cu totul din sange, iar astazi majoritatea gurmanzilor din insule arunca pe jos și pe pereți cu farfurii… din plastic sau șervețele. Asta nu se întampla bineînțeles, în cazul grecilor autentici.
Este impresionant cum tradiția „traiește” în sufletele locuitorilor țarii lui Socrate. Chiar și astazi, cei din marile orașe gatesc dupa rețetele moștenite de la parinți și bunici. Tot de la bunici au învațat ca nu doar trupul trebuie îngrijit, ci și spiritul. Pregatiri culinare și spirituale speciale au loc la toate marile sarbatori. De exemplu, înaintea începerii postului Paștelui are loc un carnaval în timpul caruia credincioșii se delecteaza cu toate mancarurile interzise în post. La nunți și botezuri nu lipsesc bomboanele cu migdale „koufeta”, iar la înmormantari „koliva”, care nu are nevoie de prezentari în spațiul mioritic.
Carne de vita, miel sau porc trasa în mici țepușe de lemn și pusa pe gratar, care se pot servi cu garnitura sau combina cu salata verde, roșii, ceapa și tzatzichi în interiorul unei paini rotunde speciale. Chiar daca nu suna și nu arata prea bine, ar trebui gustata și „patsa” (supa din intestine de porc, vita sau oaie). Este gustoasa, iar unii greci o consuma chiar și la micul dejun. Multe dintre preparatele tradiționale grecești nu au rețete foarte elaborate, ci sunt bazate pe roadele pamantului. Cele mai frecvent folosite ingrediente sunt: legumele, cerealele, uleiul de masline (fiecare grec consuma anual circa 20 de litri), maslinele, fasolea, peștele, carnea, tomatele. Între feluri, pentru a ușura digestia, grecii mananca tzatziki (amestec de iaurt gras, usturoi și castraveți) sau iaurt cu miere. Dupa fiecare masa, se consuma fructe.
Grecii considera ca „ouzo”, bautura lor tradiționala, face parte în mod firesc din viața fiecarui nativ. Niciodata nu se bea pe stomacul gol, ci combinat cu aperitive numite „mezedes”. Acestea pot fi salate, carne înabușita cu legume, fasole „koukia” sau celebrele sardine preparate dupa tehnici secrete. Începatorilor nu le este recomandat sa bea ouzo sec. Duminica, dupa ce se termina slujba la biserica, cafenelele sunt pline, oamenii canta, uneori chiar preotul satului le da tonul. În foarte multe restaurante la crațita se afla exclusiv barbați. Ceea ce nu înseamna, neaparat, ca soațele lor nu le au cu gatitul.
Ingrediente:
1 castravete curațat și taiat cubulețe, 250 g de branza feta framantata, 2 caței de usturoi pisați, o ceapa, 125 g masline, 2 ardei grași taiați, 4 roșii taiate, 2 ardei iuți marunțiți, 180 ml ulei de masline, 60 ml oțet, cate o lingurița de sare, de zahar, de cimbru, de menta, de oregano.
Mod de preparare:
Roșiile, ceapa, castravetele și ardeii se amesteca într-un vas mare, dupa care se adauga usturoiul, sarea, oregano, cimbru și frunzele de menta. Uleiul de masline și oțetul se toarna ușor peste salata. Amestecul se pune într-un vas de sticla și se lasa la rece cateva ore, dupa care se agita într-un shaker. Se adauga branza și maslinele.