Armagedon II: Internetul nesigur?
Difuzarea, prin Internet, a raportului Armagedon II, a provocat reacții diverse, care au adus în discuție siguranța comunicațiilor pe Internet în România.
Trimis de la adresa de e-mail oameni_de_treaba@hotmail.com, Raportul Armagedon II, conține acuzații la adresa premierului și semnaleaza „averile considerabile și luxul afișat de liderii PSD de la nivel central și local, în contradicție cu nivelul de trai precar al majoritații populației”, precum și „corupția instituționalizata și presiunile în creștere, la nivel central și local, în vederea colectarii de fonduri pentru partidul de guvernamînt”.
Poliția a declanșat o ancheta pentru a descoperi sursa raportului, reținînd o persoana și punînd o alta sub acuzare, în timp ce juriștii au contestat constituționalitatea articolului din Codul Penal privind comunicarea de informații false, iar asociațiile pentru apararea drepturilor omului au afirmat ca modul de acțiune în acest caz reprezinta un atac la adresa libertații de expresie.
Juriștii susțin ca, astfel, constituționalitatea articolul 168 indice 1 din Codul penal privind comunicarea de informații false este discutabila, libertatea de exprimare, drept garantat de Constituție, fiind îngradita de acest text. Articolul 168 indice 1 din Codul penal, adoptat în noiembrie 1996, prevede ca raspîndirea sau comunicarea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, daca fapta este de natura sa aduca atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României, se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.
Acest articol, alaturi de altele, a fost calificat de organizația Amnesty International drept „un pas înapoi” pentru România, întrucît încalca standardele internaționale în privința drepturilor omului și pericliteaza eforturile României de aderare la Uniunea Europeana. Raportul a fost prezentat la Bruxelles, în luna mai 2001. Modificarile Codului penal sînt înca în dezbaterea Parlamentului.
Arestarea de vineri a unei persoane și punerea sub acuzație a alteia, pentru comunicare de informații false – în legatura cu transmiterea prin Internet a raportului Armagedon ll, ridica un semn de întrebare și asupra consecințelor retransmiterii raportului prin presa. Modul de mediatizare a raportului Armagedon ll și incriminarea acestuia duce la ideea ca și ziarele, radiourile și televiziunile pot fi acuzate de comunicare de informații false.
Parchetul este instituția care hotaraște daca informațiile raspîndite sînt false sau nu, la bunul plac. Tot Parchetul poate decide daca informațiile sînt adevarate. Nu veridicitatea informațiilor pare sa intereseze pe procurori, ci faptul ca documentul a fost transmis unor instituții interne și externe, raportul facînd vorbire de Adrian Nastase, soția sa și relațiile de afaceri.
Juriștii susțin ca acest raport nu lezeaza interesele internaționale ale României și nici siguranța naționala, ci ar putea constitui cel mult obiectul unui dosar de calomnie, mai ales ca nu se face vorbire de „premierul Nastase”, ci de „domnul Nastase”.
Libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sînt inviolabile, potrivit Constituției României.
Generalul Zaharia Toma, secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne (MI), afirma însa ca anchetatorii au ajuns la Ovidiu Cristian Iane cu ajutorul unui informator. „Poliția româna lucreaza cu informatori, așa cum procedeaza toate Polițiile din lume”, a spus generalul Toma.
El a adaugat ca pe baza acestei informații polițiștii au facut o descindere la firma lui Iane, în hard-ul computerului personal al acestuia fiind gasit raportul Armagedon II, precum și adresele la care a fost trimis. Informația despre persoana care a difuzat raportul a fost recepționata de catre specialiștii unitații militare 0962 (serviciul de informații al MI). În cadrul MI exista un departament specializat în lupta pentru combaterea infracțiunilor pe Internet. În urma descoperirii lui Iane, care a fost reținut, la 17 ianuarie a.c., de polițiști, pentru 24 de ore, ancheta a fost preluata de procurorii Parchetului Curții Supreme de Justiție.
Prim adjunctul procurorului general al Parchetului Curții Supreme de Justiție, procurorul Alexandru Țuculeanu, afirma ca difuzarea raportului Armagedon II ambasadelor straine la București ar fi putut afecta relațiile internaționale ale României. Țuculeanu a dat ca exemplu o propoziție de la începutul raportului, respectiv „conducerea discreționara a țarii exercitata de șeful partidului majoritar și al Guvernului”.
Țuculeanu a apreciat ca articolul 168 indice 1 din codul penal nu îngradește libertatea de exprimare, susținînd ca potrivit articolului 30 alineatul 6 „acest drept nu poate prejudicia demnitatea, onoarea particulara a persoanei și nici dreptul la propria imagine”.
Ovidiu Cristian Iane, administratorul societații Favorit Tech, a recunoscut, în fața anchetatorilor, ca el este cel care a difuzat prin Internet raportul Armagedon ll, document pe care l-a primit de la Mugur Ciuvica.
Potrivit anchetatorilor, Ovidiu Cristian Iane (31 de ani) îl cunoștea de mai mult timp pe Mugur Ciuvica (45 de ani), fostul șef de cabinet al lui Emil Constantinescu. „În dimineața de 16 ianuarie, ora 8.30, cînd și-a deschis computerul, Iane a primit un e-mail de la Ciuvica. Acesta îl ruga sa transmita mesajul atașat e-mail-ului la mai multe instituții, motivînd ca nu se pricepe s-o faca singur”, a afirmat procurorul Alexandru Chiciu din cadrul Parchetului Curții Supreme de Justiție.
Dupa ce a recepționat mesajul, Iane și-a facut o adresa de e-mail depersonalizata, numind-o oameni_de_treaba@hotmail.com, de pe care a transmis raportul Armagedon ll catre mai multe agenții de presa, ambasade al unor state la București, instituții publice și persoane fizice „de natura sa aduca atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României”, a spus procurorul.
De teama, dupa ce a transmis raportul cu informații false, Iane a șters din computer toate datele cu privire la Armagedon ll, a mai precizat procurorul Chiciu.
În urma mediatizarii acestui document, specialiștii, împreuna cu ofițeri de poliție, au început demarat o ampla acțiune pentru depistarea computerului de pe care a fost comunicat raportul. Astfel, s-a ajuns la Iane, toate mesajele recepționate și transmise de acesta, în legatura cu raportul Armagedon ll, fiind reconstituite din memoria computerului sau.
Alaturi de Iane, este acuzat și fostul șef de cabinet al lui Emil Constantinescu, Mugur Ciuvica, pentru instigare la raspîndire de informații false, procurorii emițînd pe numele acestuia o ordonanța de interdicție de a parasi Capitala.
APADOR-CH considera ca anchetarea lui Mugur Ciuvica și a lui Ovidiu Iane pentru comunicare de informații false este „un atac foarte grav și nejustificat împotriva libertații de expresie”.
„Textul din Codul Penal se refera la informațiile false care sînt raspîndite. Deci, trebuie dovedit înainte ca informațiile cuprinse în raportul Armagedon II sînt false. O alta condiție a aceluiași articol este ca raspîndirea de știri false sa puna în pericol fie siguranța naționala, fie relațiile internaționale ale României. Raportul conține informații privitoate la acte de corupție ale oamenilor politici, iar daca procurorii pun semnul egalitații între imaginea premierului și siguranța naționala este evident ca greșesc”, afirmat avocatul Monica Macovei, reprezentanta organizației APADOR-CH.
Premierul Adrian Nastase a afirmat ca rapoartele Armagedon cuprind elemente care nu provin numai din surse publice sau din monitorizarea presei și care nu puteau fi realizate fara participarea unor persoane cu anumite cunoștințe specializate, a declarat, duminica seara, primministrul Adrian Nastase. „Nu Iane a elaborat materialul, astfel ca ori i l-a dat Ciuvica, ori altcineva.
Poate se va gasi aceasta alta persoana, în condițiile în care rapoartele cuprind totuși elemente care nu provin numai din surse publice sau din monitorizarea presei și care nu puteau fi realizate fara participarea unor persoane cu anumite cunoștințe specializate”, a spus Nastase.
Pe de alta parte, Mugur Ciuvica susține ca nu știe sa foloseasca e-mail-ul. El afirma ca modul în care au acționat autoritațile este rezultatul unei „manevre politice menite sa aduca pe prima pagina anturajul fostului președinte Emil Constantinescu sau chiar pe acesta”, cu scopul de a abate atenția opiniei publice de la scandalurile de corupție în care sînt implicați membri ai Guvernului sau de la „relațiile acestora cu diverse persoane controversate”.
Fostul director de cabinet al fostului președinte Constantinescu a spus ca îl cunoaște pe Iane de mai multa vreme, însa nu i-a cerut acestuia sa trimite mesajele pe Internet și nu i-a furnizat nici o adresa. Mugur Ciuvica a mai precizat ca nu știe sa foloseasca e-mail-ul.”Nu știu daca în viața mea am trimis doua sau trei e-mail-uri pentru ca nu știu daca în viața mea am trimis doua sau trei scrisori.
Nu cunosc procedura tehnica, dar am trimis anul trecut de la ASPEC vreo doua mesaje prin e-mail cu ajutorul unor colegi de-ai mei”, a spus același, care a adaugat ca nu are nici o legatura cu raportul Armagedon, dar considera ca cei care au avut aceasta inițiativa „nu au facut nici o ilegalitate”.
Pe de alta parte, modul în care a fost identificat și arestat Ovidiu Cristian Iane, administratorul societații Favorit Tech demonstreaza ca identitatea celui care transmite informații pe aceasta cale nu poate ramîne secreta prea mult timp, chiar daca majoritatea Internet Service Providerilor se obliga sa pastreze confidențialitatea detaliilor legate de clienți.
„Este doar o chestiune de timp sa ajungi la persoana care a expediat un e-mail. Mesajul transmis conține, în header, o serie de informații prețioase necesare pentru a vedea calea pe care a urmat-o, iar din server în server se poate ajunge la cel care l-a expediat. Ramîn urme, pentru ca sistemele din serverul sau serverele pe care le-a traversat e-mailul înregistreaza drumul acestuia”, spune Corneliu Tanasa, director tehnic al Dynamic Network Technologies (DNT), companie profilata pe servicii de Internet și în acordarea de consultanța în probleme de securitate pentru serviciile bazate pe Internet.
Pentru a evita raspunderile care deriva din utilizarea Internetului, unele persoane își deschid conturi de e-mail sub identitați false, mulți avînd intenția de a accesa diverse site-uri pentru procurarea sau transmiterea de bunuri sau informații, sau chiar pentru a intra în zonele neautorizate, prin spargerea codurilor de acces. „Majoritatea firmelor furnizoare de Internet și-au luat masuri de protecție împotriva celor care folosesc identitați false”, a adaugat Tanasa.
Probabil ca și Poliția a urmat acest traseu în ancheta de depistare a expeditorului raportului Armagedon ll, fiind de presupus ca pentru obținerea tuturor informațiilor necesare a fost nevoita sa prezinte firmei sau firmelor furnizoare de Internet mandate emise de Parchet.
„În mod normal, este nevoie de mandat pentru orice informație de acest tip, pentru ca ISP-iștii nu ofera date decît reprezentanților instituțiilor abilitate. Pe de alta parte, noi avem o anumita larghețe și cel mai adesea nu avem rețineri în a oferi Poliției datele solicitate, chiar și fara mandat”, a mai spus reprezentantul DNT.
Corneliu Tanasa își amintește ca Poliția a mai avut un caz oarecum similar în urma cu peste un an de zile, cînd anchetatorii au reușit sa identifice, mergînd pe același drum, un expeditor de emailuri.
Acesta transmitea mesaje electronice avînd atașate un virus care colecta în drumul sau prin servere diverse informații, utilizate apoi de expeditor la reprimirea e-mailului.
Angajamentul privind confidențialitatea pe care și-l asuma firmele ce gazduiesc site-uri și conturi de e-mail poate fi respectat doar pîna în momentul în care apar suspiciuni legate de încalcarea legii de catre client.